Marea Britanie a decis, în 2016, în urma unui referendum, ieșirea din Uniunea Europeană, decizie denumită generic Brexit. Schimbările care au venit odată cu acest proces au afectat mulți cetățeni români care se aflau la lucru sau la studiu în UK, determinându-i să reconsidere anumite decizii, atât în ceea ce privește șederea, cât și studiul tinerilor din Uniunea Europeană în Regatul Unit.
Înainte de oficializarea Brexit-ului, una dintre problemele intens discutate a fost cea a finanțării pentru studenții europeni care studiau deja, sau doreau să studieze în Marea Britanie. Departamentul pentru Educație al Marii Britanii a anunțat, în 2018, că studenții din Uniunea Europeană care aplică pentru studii în UK vor putea beneficia în continuare de împrumuturi guvernamentale, pentru anul de studiu 2019/2020, arată G4Media.ro.
După 2020, însă, studenții aflați deja în UK au căutat soluții pentru Master în țări din UE, datorită costurilor mici și altor avantaje de care beneficiază ca cetățeni europeni. Este și cazul studentului român Roland Kristo, care face parte din ultima generație de student din UK dinainte de Brexit. Roland studiază Filosofie, Economie și Politică la King’s College London.
“Eram ultima generație în care nu au intrat în forță efectele Brexitului și atunci ne-au garantat că dacă venim în 2020 la studiu, putem să ne terminăm studiile cu acel tip de finanțare pe care ni l-ar fi oferit și în anii precedenți studenților din Europa”, spune Roland.
Fiind deja în Marea Britanie, ar putea să continue la Master având aceleași costuri ca studenții din Marea Britanie, dar costurile sunt foarte mari, spune Roland. Și atunci, atât el cât și mulți colegi dintre ai săi au găsit rapid o alternativă mai rezonabilă: studii în Franța, Austria sau alte țări UE unde, de mult ori, fiind cetățean european, nu există costuri.
Mara Merca, studentă în anul 3 în Departamentul de Politică Economică la universitatea King’s College London, spune că, după Brexit, se observă o scădere a numărului de studenți români în UK, mulți dintre ei optând pentru țări UE, cum ar fi Olanda.
“Personal, Brexit-ul nu a avut un impact semnificativ asupra traiectoriei mele educaționale, pentru că am avut norocul să mă aflu în ultima generație de studenți europeni cărora li s-au acordat împrumuturi guvernamentale și li s-au perceput taxe educaționale în același regim precum studenților britanici. Dacă aș dori să îmi continui studiile aici, nu aș avea niciun impediment administrativ. Totuși, din postura de coordonator al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS) – Filiala UK, am putut observa o scădere alarmantă a studenților români din UK, care încep să opteze pentru alte țări străine mai accesibile, spre exemplu Olanda. Acest lucru se traduce într-o comunitate de studenți români în UK care devine anemică și care nu mai are forța necesară să se coaguleze. Poate fi rău, dar poate fi și bine – mulți iau în considerare gândul să se întoarcă acasă. Pentru mine și idealismul meu practic, întoarcerea în România sau cel puțin păstrarea legăturilor și investirea în România sunt singurele alegeri pe care le iau în calcul. Așa cum spun mereu, nu „fugim” de România când plecăm la studii, ci venim „la furat” – de profesionalism, de experiență, de informații, de „know how”, spune Mara.
În Marea Britanie, prima diplomă universitară este diploma de licență, studenților fiindu-le necesari 3 ani de studii pentru ea, după care devin eligibili pentru masterat care durează un an.
