Ministerul Justiției a decis înființarea unui grup de lucru inter-instituțional care, până cel târziu la finalul anului 2024, să redacteze o nouă politică penală a statului.
Acest lucru presupune revizuirea noilor Coduri Penale și a legislației penale speciale de bază, întrucât oficialii ministerului apreciază că ”politica penală a statului se află la o răscruce”, iar fenomenul criminologic a evoluat.
În Parlament sunt în prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare a celor două Coduri Penale, care „sunt departe de a fi corelate și integrate într-o concepție unitară, motiv pentru care adoptarea acestora în mod disparat nu ar face decât să ”topească” și ceea ce a mai rămas din coerența legislativă și funcționalitatea în sine a acestor coduri”, susține Ministerul Justiției.
De la data intrării în vigoare a Codului Penal au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat și/sau completat de peste 30 de acte normative.
Ministerul Justiției spune că „această fluctuație legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficiența parchetelor, a poliției și caracterul unitar al jurisprudenței, conducând nu de puține ori la soluții diferite în cazuri similare, conducând inclusiv la o potențială aplicare neunitară a legii penale și vulnerabilități sub aspectul respectării jurisprudenței CEDO”.
Ministerul condus de Cătălin Predoiu mai afirmă că „discursurile polarizante și propaganda, atât de prezente în spațiul public, au dus la acutizarea infracțiunilor motivate de ură și discriminare”.
Instituția mai spune că va fi „evaluat cu onestitate modul în care funcționează sistemul de competențe privind efectuarea urmăririi penale” instituit prin desființarea Secției speciale.
