Un summit european extraordinar consacrat Brexitului ar putea să fie necesar - în noiembrie - pentru a se ajunge la un acord de divorț în timp util, apreciază președintele Consiliului European Donald Tusk într-o scrisoare adresată Celor 28, publicată marți, relatează AFP.
Cei 28 de șefi de stat și de guverne din UE se reunesc miercuri la Salzburg, în Austria, pentru a discuta despre faza finală a negocierilor cu privire la divorț și anume despre ”posibilitatea de a convoca alt Consiliu European în noiembrie”, scrie Donald Tusk, amintind că divorțul este necesar să fie finalizat la timp, pentru ca Regatul Unit să poată părăsi UE așa cum s-a prevăzut, în martie 2019.
În această reuniune de la Salzburg, de două zile, ”vreau să trecem în revistă progresele în aceste negocieri și să abordăm etapa următoare, cu trei obiective în minte”, subliniază președintele Consiliului European, instanța care reprezintă cele 28 de state membre ale Uniunii, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este vorba mai întâi despre ajungerea la ”o versiune comună” a Celor 27 asupra a ceea ce va constitui baza viitoarei relații comerciale a blocului european cu regatul, precizează el.
Apoi, în cadrul reuniunii va fi abordată problema fazei finale a negocierilor, continuă el, sugerând posibilitatea acestui summit extraordinar în noiembrie.
În fine, al treilea punct, se arată în continuare în scrisoare, constă în ”reconfirmarea necesității” unui dispozitiv juridic care să permită să se evite să nu reapară o ”frontieră dură” între cele două Irlande.
Problema frontierei irlandeze și eventualitatea subiacentă a unei reimpuneri a controalelor vamale rămâne un punct de blocare a negocierilor.
”Din nefericire, scenariul unui «no deal» (absența unui acord) este încă de luat în calcul. Dar, dacă acționăm cu responsabilitate, putem să evităm catastrofa”, avertizează Donald Tusk.
KURZ VREA UN SUMMIT UE-AFRICA, MACRON INSISTĂ ASUPRA EXPLUZĂRILOR
Pe de altă parte, cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunțat organizarea unui summit UE-Africa în decembrie, iar președintele francez Emmanuel Macron a cerut o consolidare a expluzărilor migranților ilegali.
”Vom organiza un summit Europa-Africa în decembrie, sperăm la susținerea Franței. Vrem să ne concentrăm asupra dezvoltării economice a Africii”, a anunțat cancelarul care a fost primit luni de șeful statului francez la Palatul Elysée.
Austria, care a preluat în iulie, timp de o umătate de an, președinția rotativă a UE, va găzdui un summit european la Salzburg, pe 20 decembrie. Kurz, în vârstă de 32 de ani, susținător al unei linii dure contra migrației, a obținut cu această temă victoria în alegerile legislative din octombrie 2017 și conduce un Guvern din care face parte extrema dreaptă.
Într-o declarație de presă, la sosirea la Paris, liderul austriac a anunțat că susține propunerea președintelui Comisiei Europene (CE) Jean Claude-Juncker de consolidare a Frontex - agenția europeană de protecție a frontierelor - cu 10.000 de grăniceri, încă din 2020.
El a apreciat, de asemenea, că țările europene prin care intră prima oară migranți au nevoie de solidaritatea europeană, dar ar trebui să accepte în schimb ajutorul european în gestionarea celor sosiți.
Emmanuel Macron și-a exprimat dorința, ”respectându-ne valorile”, ”unui mai bun control al sosirilor, prin consolidarea Frontex și unui mai bun dialog cu țările de origine și de tranzit”.
Însă el a apreciat totodată că este necesară ”o politică de expulzarev a celor prinși în neregulă și care nu au vocația să obțină azil”.
El se alătură astfel priotirății Vienei a ”luptei contra imigrației ilegale prin securizarea frontierelor externe”.
Summitul european din iunie a pus în lumină disensiunile între țările europene pe tema politicii migrației.
Austria Guvernului Kurz, care a deschis un șantier al scăderii ajutorării refugiașilor, face parte din tabăra mai ostilă imigranților, alături de Italia, Ungaria sau aripa dreaptă a coaliției cancelarului Angela Merkel.
THERESA MAY AVERTIZEAZĂ CĂ VA FI PLANUL SĂU CU PRIVIRE LA BREXIT SAU NIMIC
Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May a averrizat - cu câteva luni înainte de Brexit - că va fi planul său sau nimic, adresându-se partidului său împărțit și mediului economic îngrijorat de noi previziuni ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
May propune prin planul ”de la Chequers” o menținere a relației economice strânse cu UE după divorț, prevăzut pe 28 martie 2019, prin intermediul înființării unei zone de liber-schimb destinate bunurilor industriale și produselor agricole. În schimb, se va pune capăt libertății circulației cetățenilor europeni și controlului Curții de Justiție a UE (CJUE).
Acest proiect este combătut în interiorul Partidului său Conservator încă de când a fost anunțat, în iulie, de către susținătorii unei rupturi clare cu Bruxellesul, și care a provocat până acum scepticismul liderilor europeni.
”Eu cred că vom avea un acord bun” cu Bruxelesul, a apreciat May luni, într-un interviu acordat BBC.
”Cred că alternativa va fi lipsa unui acord”, ceea ce înseamnă sfârșitul accesului privilegiat pe piața europeană, a adăugat ea.
Această eventualitate îngrijorează mediul de afaceri și ar avea costuri ”importante” pentru economia britanică, a avertizat directoarea generală a FMI Christine Lagarde, venită să-și prezinte la Londra ultimul raport cu privire la Regatul Unit.
”Încurajăm Regatul Unit și UE să acționeze cu asiduitate” pentru a evita un divorț brutal, care ar afecta creșterea și finanțele publice britanice și ar antrena o depreciere a devizei țării, a adăugat ea, subliniind că ”puținul timp care rămâne în vederea încheierii unui acord este foarte problematic”, chiar dacă ea rămâne ”optimistă”.
Luni, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat la Paris, înaintea summitului de la Salzburg, că ”toată lumea este de acord să facă totul pentru a evita un Brexit dur”, adică fără acord.
Macron, a apreciat, alături de el, că ”esențialul este să se ajungă la un acord, ca regulile coeziunii și protecției Europei, ale pieței sale unice să fie menținute în totalitate și să se permită totodată Regatului Unit să respecte votul populației sale” care a ales Brexitul prin referendum.
Ambele părți afirmă că speră să ajungă la un acord la summitul din 18-19 octombrie, la Bruxelles, sau cel mai târziu la începutul lui noiembrie.
Însă problema frontierei între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, un stat membru UE, a cărei reinstalare nu este dorită nici de Londra și nici de Bruxelles, rămâne deosebit de problematică.
În vederea avansării negocierilor, May a acceptat în decembrie introducerea unui "backstop" (sau ”plasă de siguranță”) care să mențină Irlanda de Nord în cadrul Uniunii Vamale și Pieței Unice Europene în lipsa altei soluții. ”O abominație constituțională”, a denunțat fostul său ministru de Externe Boris Johnson la unison cu ”brexiterii” duri.
Potrivit presei britanice, UE ar fi însă pregătită să-și schimbe poziția și să le permită de exemplu vameșilor britanici să opereze în locul celor europeni.
"Michel Barnier (negociatorul-șef al UE) a spus în public, mi se pare, că dorește să dedramatizeze această problemă a «backstop»-ului”, a reacționat un purtător de cuvânt al lui Theresa May într-o conferință de presă obișnuită, subliniind înnsă că a ”citit multe lucruri în ultimele zile dintre care multe erau contradictorii”.
În cazul unui acord, acesta este necesar să fie aprobat de Parlametul britanic, în care May dispune doar de o majoritate foarte fragilă, dar și de către parlamentele celor 27 de state membre UE și de către Parlamentul European (PE).
Partidul Laburist, principalul partid britanic de opoziție, a avertizat deja că va vota împotriva oricărui acord care va avea la bază planul propus de Theresa May.
