Președintele ales Donald Trump a anunțat că vrea să modifice radical sistemul electoral din Statele Unite, o decizie care va avea implicații majore pentru alegerile generale și prezidențiale din Statele Unite. Printre altele, Trump vrea să renunțe la votul electronic, iar toți alegătorii vor trebui să prezinte un act de identitate în momentul prezentării la urne.
Un anunț neașteptat
Președintele ales Donald Trump a anunțat joi seara, la un eveniment organizat în Long Island (New York) de Fox Nation, un plan amplu pentru a schimba modul în care se desfășoară alegerile în SUA, arată G4Media.
“Trebuie să îndreptăm lucrurile în această țară, inclusiv modul în care se desfășoară alegerile,” a spus el, după ce a acceptat premiul “Patriotul anului,” creat să semene cu steagul american, potrivit FoxNews.
“Vom face lucruri care au fost cu adevărat necesare de mult timp. Și ne vom uita la alegeri,” a afirmat liderul republican.
El a anunțat unele dintre schimbările avute în vedere:
· buletine de vot pe hârtie
· vot desfășurat într-o singură zi
· alegătorii vor trebui să prezinte un act de identitate
· dovada cetățeniei va fi cerută tuturor alegătorilor
Pentru a-și argumenta intențiile, Trump a denunțat o lege recent adoptată în California, care interzice autorităților locale să solicite alegătorilor să prezinte un act de identitate atunci când se prezintă la urne. “În California tocmai s-a promulgat o lege prin care nici măcar nu ai voie să ceri unui alegător legitimația de alegător. Gândiți-vă la asta. Dacă îi ceri unui alegător legitimația de alegător, ai comis o crimă. Vom îndrepta lucrurile în toată țara,” a afirmat el.
Newsweek a scris că aceasta nu a fost prima dată când Trump propune schimbarea alegerilor. În timpul unui discurs ținut la Johnstown (Pennsylvania) în august, în timpul campaniei electorale pentru alegerile din 5 noiembrie, el a propus renunțarea la buletinele de vot prin corespondență în favoarea votului în aceeași zi și aprobarea legilor privind identitatea alegătorului.
“Trebuie să ne întoarcem (la Casa Albă) și vrem să schimbăm totul. Vrem să mergem la buletinele de vot pe hârtie. Vrem să mergem la vot în aceeași zi. Vrem să mergem înapoi la actele de cetățenie și vrem să mergem la buletinul de alegător. Este foarte simplu. Vrem să scăpăm de votul prin corespondență,” a spus el la momentul respectiv.
Cum se votează
Potrivit Brennan Center, 98% dintre districtele din Statele Unite folosesc buletine de vot de hârtie. Dar, începând din perioada pandemiei de COVID-19, SUA au înregistrat schimbări majore în modul în care funcționează alegerile, mai mulți oameni ca niciodată votând anticipat sau votând prin corespondență.
În 2024, la nivel național, au fost exprimate 88.233.886 de voturi prin corespondență și în persoană anticipat.
Votul anticipat este disponibil într-o anumită formă în 47 de state americane și Districtul Columbia. Alabama și Mississippi sunt singurele state fără vot anticipat universal, unde alegătorii au nevoie de un motiv aprobat pentru a vota anticipat.
La alegerile din 2020, 101.453.111 de alegători, respectiv 70%, au folosit metode alternative la votul în persoană în ziua alegerilor, o creștere importantă față de cele 40 de procente din 2016. Dintre acestea, 35.811.062 au votat în persoană, iar 65.642.049 au ales să trimită votul prin corespondență. S-a înregistrat astfel cea mai mare prezență la vot din ultimii 120 de ani – aproximativ două treimi din cei aproximativ 155 de milioane de americani care au votat în 2020 au făcut-o înainte de ziua alegerilor.
Creșterea numărului de votanți cu anticipație a urmat extinderii temporare a opțiunilor de vot la care au recurs multe state în contextul pandemiei.
În 2016, aproximativ 47 de milioane de americani au votat mai devreme de ziua alegerilor.
Între timp, legile care impun verificarea identității alegătorului sunt în creștere, opt state adoptând astfel de legi începând cu 2020.
Grupul VoteRiders a precizat că, față de 2012, alți peste 52 de milioane de americani trăiesc acum într-un stat care are legi privind identificarea alegătorului. De asemenea, 17 state au adoptat legi noi sau mai stricte de identificare a alegătorului după 2020.
Schimbare de atitudine
Newsweek a scris că Trump a făcut anterior eforturi pentru a preveni votul prin corespondență, echipa sa de campanie depunând mai multe plângeri în isntanță în 2020 pentru a opri multe dintre modificările făcute de state pentru a facilita votul prin corespondență. El a numit, de asemenea, buletinele de vot prin corespondență “periculoase” și “corupte,” susținând că ar duce la “fraudă electorală masivă” și la alegeri “măsluite” în 2020.
Ulterior, după ce a pierdut scrutinul în fața democratului Joe Biden, republicanul a dat vina pe buletinele de vot prin corespondență pentru înfrângerea sa.
Deși au existat câteva cazuri izolate de fraudă electorală ca urmare a votului prin corespondență, așa cum s-a întâmplat la alegerile primare din Carolina de Nord din 2018 (care au fost reluate după ce un consultant al candidatului republican a manipulat buletinele de vot absente), rata fraudei la vot în general în SUA este mai mică de 0,0009 la sută, conform unui studiu din 2017 al Brennan Center for Justice.
“Pur și simplu nu există nicio bază pentru teoria conspirației conform căreia votul prin corespondență duce la fraudă,” a spus șefa Federal Election Commission (Comisia Electorală Federală), Ellen Weintraub.
La alegerile din anul acesta însă, în ciuda criticilor trecute împotriva votului prin corespondență, Trump și-a schimbat tonul, încurajându-și activ susținătorii să-l voteze anticipat. “Le spun tuturor să voteze devreme,” a spus Trump în timpul unui podcast, potrivit AP.
De asemenea, într-o serie de întâlniri virtuale cu alegătorii și apeluri automate, Trump și nora sa Lara Trump, care este copreședintă a Comitetului Național Republican, au încurajat activ alegătorii să profite de opțiunile de vot anticipat, inclusiv de buletinele de vot prin corespondență.
“Bună, aici este Lara Trump care sună în numele campaniei președintelui Trump. Vă îndemnăm să ieșiți și să votați înainte de ziua alegerilor,” a spus ea într-un mesaj automat trimis alegătorilor.
Aceasta după ce, la începutul acestui an, Lara Trump a înregistrat un apel automat în care vorbea despre frauda masivă care a avut loc la alegerile din 2020 din cauza buletinelor de vot prin corespondență, potrivit CNN.
Analiștii americani au scris că schimbarea de atitudine a liderilor republicani a survenit în timp ce Trump căuta să convingă alegătorii din cele șapte state swing, considerate cruciale pentru câștigarea scrutinului. În final, republicanul și-a adjudecat toate cele șapte state (Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania, Wisconsin), impunându-se decisiv în fața Kamalei Harris atât la votul popular, cât și în Colegiul Electoral: 312 voturi electorale pentru Trump, față de 226 pentru democrată.
Probleme
Comentatorii de peste ocean cred că o trecere înapoi la votul de o zi ar afecta probabil alegătorii din mediul rural, în special în statele swing care au rate ridicate de alegători ce votează anticipat. Mulți dintre ei l-au sprijinit Trump în alegerile din 2016, 2020 și 2024. (Votarea într-o singură zi nu a fost eliminată în întregime în Statele Unite, dar conceptul unei singure zile electorale ca opțiune exclusivă de exprimare a voturilor a fost completat de-a lungul anilor cu diferite forme de vot anticipat și de vot prin corespondență).
De asemenea, analiștii cred că votul într-o singură zi ar afecta în mod disproporționat alegătorii cu dizabilități, a căror participare la vot a fost stimulată în 2020 datorită votului prin corespondență.
Mai mult, experții cred că planul lui Trump de a solicita “documente de cetățenie” și actul de identitate al alegătorilor ar putea afecta votanții care nu sunt albi, al căror acces la documente este mai dificil. Acest grup de alegători este în majoritate format din alegători care nu sunt albi și care se identifică ca independenți sau democrați, potrivit NPR.
O situație controversată
În acest moment, alegătorii americani nu trebuie să prezinte niciun act de identitate atunci când votează în unele state. Actul de identitate pe care americanii trebuie să-l prezinte pentru a-și depune buletinele de vot, dacă trebuie să facă asta, depinde de statul în care sunt înregistrați, potrivit Newsweek.
CBS News a scris, înainte de scrutinul din 5 noiembrie, că există 36 de state americane care solicită alegătorilor să prezinte o formă de identificare la urne, fie obligatorie, fie la cerere, și unele care necesită documentare foto, conform National State Conference of Legislatures.
Dintre aceste state, 24 de state cer alegătorilor să prezinte un act de identitate care conține o fotografie, iar 11 state acceptă alte forme de identificare.
Restul de 14 state și Washington D.C. folosesc alte mijloace pentru a verifica identitatea alegătorilor.
În cele mai multe cazuri, alte informații de identificare furnizate la secția de votare sunt verificate comparativ cu înregistrările acelei persoane aflate la dosar.
Alegătorilor li se recomandă să verifice orele de votare din statul lor și dacă sunt înregistrați să voteze înainte de a vizita locația de votare.
Formele de identitate acceptate în mod obișnuit includ permisele de conducere, cărțile de identitate emise de stat și cărțile de identitate militare.
Susținătorii legilor de identificare a alegătorilor susțin că ele sunt necesare pentru a preveni frauda electorală, nu scad prezența la vot și sunt populare în rândul alegătorilor.
Fred Lucas de la grupul conservator Heritage Foundation a declarat că “legile de identificare a alegătorilor pot opri mai multe tipuri de fraudă, cum ar fi uzurparea identității unui alt alegător înregistrat, împiedicarea cetățenilor să voteze și oprirea rezidenților din afara statului sau a unei persoane înregistrate în mai multe jurisdicții… Acesta este unul dintre motivele pentru care alegătorii din toate categoriile demografice susțin legile privind identificarea alegătorilor în aproape 80% din sondaje. Aceasta include de obicei peste 60% dintre democrați… conform unui sondaj realizat de Honest Elections Project.”
Oponenții impunerii legilor de identificare a alegătorilor afirmă că ele sunt o povară pentru mulți alegători și că sunt create pentru a viza minoritățile. Oponenții solicitării identificării alegătorului susțin, de asemenea, că frauda la vot este rară.
“Legile prea împovărătoare privind identificarea cu acte cu fotografia îi privează pe mulți alegători de dreptul lor de a vota, reduc participarea și se opun direct tendinței țării noastre de a include mai mulți americani în procesul democratic. Mulți americani nu au una dintre formele de legitimație cu fotografie emise de guvern pe care legile de stat spun că sunt considerate acceptabile pentru vot. Acești alegători sunt în mod disproporționat minorități etnice și rasiale, persoane în vârstă și persoane cu venituri mici. Asemenea alegători nu își pot permite sau nu pot obține documentele de bază care sunt o condiție prealabilă pentru obținerea cărții de identitate cu fotografie eliberate de guvern.”
Statele care necesită un act de identitate cu fotografie pentru a vota, aici legile fiind stricte: Arkansas, Georgia, Indiana, Kansas, Mississippi, Carolina de Nord, Ohio, Tennessee, Wisconsin
Statele care solicită act de identitate cu fotografie. În 14 state, dacă un alegător nu are act de identitate, el poate vota fie pe un buletin de vot provizoriu, fie, în unele state, trebuie să semneze o declarație pe propria răspundere care atestă identitatea sa. Aceste state sunt: Alabama, Arizona, Florida, Idaho, Louisiana, Michigan, Missouri, Montana, Nebraska, Rhode Island, Carolina de Sud, Dakota de Sud, Texas, Wyoming
Statele care nu necesită un act de identitate cu fotografie. În alte 28 de state, fie nu există nicio cerință de identificare, fie nicio cerință de identificare cu fotografie. Această listă include: Alaska, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Hawaii, Illinois, Iowa, Kentucky, Oklahoma, Oregon, Maine, Maryland, Massachusetts, Minnesota, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, Dakota de Nord, Pennsylvania, Utah, Vermont, Virginia, Washington, Virginia de Vest
Modificarea legilor electorale
Experții americani afirmă că modificările privind înregistrarea alegătorilor și accesibilitatea la vot în Statele Unite implică, în general, o combinație de guverne federale, de stat și uneori locale.
Astfel, Congresul are puterea de a adopta legi federale care reglementează alegerile, în special pentru birourile federale (președinte, vicepreședinte și Congres). De exemplu, în ceea ce privește legile privind înregistrarea alegătorilor, Congresul ar putea adopta legi care impun practici precum înregistrarea automată a alegătorilor sau înregistrarea în aceeași zi pentru alegerile federale. Acest lucru ar putea, de asemenea, să încurajeze statele să adopte aceste practici pentru alegerile statale și locale.
În ceea ce privește accesibilitatea la vot, Congresul poate standardiza practicile electorale, cum ar fi solicitarea de perioade de vot anticipat, votul prin corespondență sau transformarea Zilei alegerilor într-o sărbătoare federală.
De partea sa, președintele nu are autoritatea directă de a schimba legile electorale, dar poate pleda pentru reforme (pentru a determina Congresul să facă modificări legislative); poate emite ordine executive (de exemplu, pentru agențiile federale ca să promoveze înregistrarea alegătorilor prin oferirea de servicii de înregistrare a alegătorilor) etc.
De asemenea, trebuie spus că statele americane au responsabilitatea principală pentru organizarea alegerilor, ceea ce înseamnă că majoritatea modificărilor la înregistrarea alegătorilor și accesibilitatea la vot au loc la nivel de stat. De exemplu, unele state, precum Oregon și Colorado, au implementat votul universal prin corespondență. Alte state au introdus legi de vot restrictive care fac înregistrarea și votul mai dificile.
În sfârșit, trebuie spus că instanțele pot influența alegerile prin interpretarea legilor sau pronunțând decizii privind constituționalitatea acestora.
De exemplu, instanțele federale pot anula legile date de state care încalcă drepturile de vot federale, cum ar fi Legea privind drepturile de vot (Voting Rights Act) din 1965.
De partea lor, tribunalele de la nivel de stat se pot pronunța asupra disputelor cu privire la legile sau practicile electorale din statul respectiv.
Experții afirmă că, pentru a implementa reformele electorale:
La nivel federal – un proiect de lege trebuie să fie aprobat de ambele camere ale Congresului și să fie semnat de președinte. De exemplu, proiectul de lege For the People Act (H.R. 1) a inclus reforme electorale majore, dar s-a confruntat cu rezistență în Senat.
La nivel de stat – statele pot adopta în mod independent modificări, lucru care ar putea promova schimbări electorale în întreaga țară.
Inițiative de vot – în unele state, cetățenii pot propune și pot vota direct reformele electorale.
