În contextul în care Guvernul s-a angajat față de Comisia Europeană să coboare pentru întreg anul la un deficit de 7% din PIB, de la aproape 9% anul trecut, iar pe primele două luni a ajuns deja la 1,58%, proiecte legislative, inclusiv ale actualei puteri, prevăd o serie de scutiri de impozite. Astfel, ar urma să fie neimpozabile veniturile rezultate din reducerea creanțelor datorate de contribuabilul aflat în procedura insolvenței și să fie scutite de impozitul de 3% imobilele întrăinate în urma obținerii prin moștenire sau prin divorț și partaj.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Liberalii sunt cei care propun exceptarea de la plata impozitului de 3%, aplicat la imobile înstrăinate până la 3 ani de la obținere, pentru două categorii specifice de vânzători:
- moștenitorii legali care înstrăinează un imobil obținut prin succesiune;
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
- soții care înstrăinează imobilele pe care le-au dobândit în timpul căsătoriei, după divorț și încheierea partajului.
Inițiatorii consideră că aplicarea acestui impozit în cazurile sus-menționate reprezintă o povară fiscală inechitabilă, îndreptată împotriva cetățenilor aflați în situații dificile.
”Cadrul legal care impune această taxă a fost conceput tocmai pentru a descuraja cumpărarea și revânzarea rapidă a imobilelor în scop speculativ, însă moștenitorii legali și foștii soți care înstrăinează un imobil nu se încadrează în această categorie.
În cazul moștenitorilor legali, vânzarea imobilului survine, de cele mai multe ori, ca umare a unei necesități stringente - fie pentru acoperirea unor cheltuieli urgente, fie din cauza imposibilității de a administra sau întreține acel imobil. Este injust ca o persoană care și-a pierdut un părinte să fie împovărată suplimentar cu un impozit semnificativ pentru simpla transmitere a unui bun dobândit prin succesiune”, afirmă autorii proiectului.
Ei mai arată că moștenirea nu este o investiție realizată în scop speculativ, ci un drept dobândit prin succesiune legală, iar impozitarea acesteia la momentul vânzării reprezintă o dublă taxare, având în vedere că bunul a fost deja impozitat pe durata deținerii de către defunct.
De asemenea, aplicarea acestui impozit în cazul partajului după divorț este văzută ca inechitabilă.
”Foștii soți ajung la vânzarea bunului comun ca umare a separării definitive, neavând intenția de a obține un profit imobiliar, ci doar de a-și încheia o situație patrimonială complexă. Este nedrept ca aceștia să fie tratați ca și cum ar fi investitori imobiliari, în condițiile în care vânzarea are loc din necesitate, nu dintr-uncalcul speculativ”, consideră liberalii.
La rândul lor, aleșii USR propun ca la calculul rezultatului fiscal să fie neimpozabile: ”veniturile rezultate din reducerea creanțelor datorate de contribuabilul aflat în procedura insolvenței, ca urmare a confirmării planului de reorganizare”.
Inițiatorii arată că dacă debitorul aflat îb procedură de insolvență poate obține în cadrul adunării creditorilor aprobarea ptanului de reorganizare, la momentul confirmării planului de reorganizare de către judecătorul sindic pasivul debitorului este diminuat în consecănță, ca efect al hotărârii judecătorești astfel pronunțate.
Din punct de vedere fiscal, această diminuare a pasivului reprezintă venituri impozabile pentru debitor, consideră autorii proiectului.
”Considerăm că principiile procedurii insolvenței nu pot fi conciliate cu actuala reglementare de natură fiscală. Beneficiul acordat debitorului, de a diminua prin planul de reorganizare o parte sau toate creanțele înscrise în tabelul definitiv, nu trebuie și nici nu poate fi anihilat, în mod indirect, printr-o taxare survenită în cadrul unei proceduri menite a-l ajuta pe contribuabil”, subliniază inițiatorii.
Ei adaugă că descărcărea de datorii ce poate avea loc odată cu confirmarea planului de reorganizare este reversibilă.
”Astfel, dacă după confirmarea planului de reorganizare (ce conține și diminuări sau ștergeri ale creanțelor), debitorul intră în faliment, indiferent de cauza intrării în fatiment, creanțele renasc și vor figura iar în tabelul de creanțe. În acest fel baza impozabilă reprezentată de diminuarea creanțelor va dispărea, iar impozitul aferent va fi considerată ca achitat în mod nedatorat. Practic, un debitor aflat în procedura insolvenței se poate afla în ipoteza în care după confirmarea planului și după ce achită impozitele generate de confirmarea planului, să intre în faliment pentru că rămâne fără disponibil pentru a achita creanțele conform planului de reorganizare”, susțin autorii proiectului.
Ei consideră că măsura propusă poate evita astfel de situații paradoxale și injuste pentru mediul de afaceri și în special pentru capitalul românesc.
