Sunt vizate toate companiile care produc, importă, distribuie sau comercializează produse ambalate în Uniunea Europeană trebuie să respecte.
Astfel, volumul și greutatea ambalajelor sunt limitate la strictul necesar, iar pentru anumite categorii trebuie să se respecte cerințele privind utilizarea unui conținut minim de material reciclat. De asemenea, sunt interzise anumite formate de ambalaje de unică folosință și devine obligatorie reutilizarea și reumplerea ambalajelor în sectoarele vizate de regulament.
Noile cerințe UE au impact asupra întregului lanț de aprovizionare, stabilind obligații distincte pentru fiecare categorie de operator economic care introduce pe piață ambalaje sau produse ambalate.
Nerespectarea noilor cerințe poate avea consecințe semnificative atât din perspectivă comercială, cât și financiară.
"Cerințele de sustenabilitate devin o condiție esențială pentru accesul pe piață și pentru menținerea competitivității, iar companiile sunt obligate să acorde o atenție sporită ambalajului și modului în care acesta respectă noile standarde europene. Începând cu 12 august 2026, un regulament UE (Packaging and Packaging Waste Regulation - PPWR) introduce un nou cadru de conformare pentru toate companiile care fabrică, importă, distribuie sau comercializează produse ambalate în Uniunea Europeană. Conformitatea nu mai este doar responsabilitatea fabricantului, ci devine o obligație care trebuie gestionată pe întregul lanț de aprovizionare", susțin reprezentanții Deloitte România.
Principalele prevederi
Regulamentul conține prevederi foarte stricte și clare, punând accent pe proiectarea ambalajelor, care trebuie să fie reciclabile și să faciliteze refolosirea lor, conform principiilor economiei circulare. În același timp, companiile vor trebui să se asigure că volumul și greutatea ambalajelor sunt limitate la strictul necesar și, pentru anumite categorii de ambalaje din plastic, să respecte cerințe privind utilizarea unui conținut minim de material reciclat.
Noile reguli promovează, de asemenea, reutilizarea și reumplerea ambalajelor în sectoarele vizate de regulament și restricționează folosirea PFAS (substanțe chimice folosite pentru a face ambalajele rezistente la apă și grăsimi, dar dificil de eliminat din mediu) în anumite ambalaje destinate contactului cu alimentele, se precizează în materialul de opinie realizat de Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, și Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară în cadrul Deloitte România.
Regulamentul mai prevede implementarea unui sistem armonizat de etichetare pentru ambalaje și containerele de colectare a deșeurilor și interzicerea anumitor formate de ambalaje de unică folosință.
"Dincolo de cerințele tehnice aplicabile ambalajelor, noul regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje consolidează obligațiile de conformare pentru operatorii economici, prin reguli mai stricte privind evaluarea conformității, documentația tehnică, declarația UE de conformitate și trasabilitatea informațiilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare", se menționează în document.
Noile cerințe UE au impact asupra întregului lanț de aprovizionare, stabilind obligații distincte pentru fiecare categorie de operator economic, în funcție de rolul pe care acesta îl are în introducerea și punerea la dispoziție pe piață a ambalajelor sau a produselor ambalate.
Fabricantul poartă responsabilitatea principală pentru conformitatea ambalajului cu cerințele PPWR (Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje). Acesta trebuie să efectueze evaluarea conformității, să întocmească documentația tehnică, să emită declarația UE de conformitate și să se asigure că ambalajul îndeplinește toate cerințele aplicabile înainte de introducerea pe piață.
Importatorul are obligația de a se asigura că ambalajele introduse pe piața Uniunii Europene sunt conforme cu cerințele PPWR. În cazul ambalajelor provenite din țări terțe, importatorul trebuie să verifice existența documentației tehnice necesare și să se asigure că este întocmită declarația UE de conformitate, așa cum prevede regulamentul, înainte de introducerea produselor pe piața Uniunii, sau să o întocmească, dacă nu există.
În același timp, distribuitorul are obligația de a acționa cu diligența necesară înainte de punerea la dispoziție pe piață a produselor. Acesta trebuie să verifice că ambalajele sunt însoțite de documentele și informațiile prevăzute de regulament și să nu comercializeze produse despre care știe sau ar trebui în mod rezonabil să știe că nu respectă cerințele PPWR.
În anumite situații, un distribuitor sau un importator poate fi considerat fabricant și va prelua toate obligațiile aferente acestui rol, spre exemplu, atunci când introduce pe piață un produs sub propria marcă sau modifică un ambalaj într-un mod care poate afecta conformitatea acestuia, precizează reprezentanții Deloitte.
Declarația UE de conformitate
Una dintre cele mai importante noutăți introduse de PPWR este instituirea declarației UE de conformitate ca document esențial pentru demonstrarea respectării cerințelor regulamentului.
Declarația UE de conformitate este documentul prin care fabricantul își asumă responsabilitatea că ambalajul respectă toate cerințele aplicabile. Aceasta trebuie să fie susținută de documentația tehnică și pusă la dispoziția operatorilor economici și a autorităților competente, în condițiile prevăzute de regulament.
"Din perspectivă practică, declarația UE de conformitate va deveni un document care trebuie să circule pe întregul lanț de aprovizionare. Importatorii și distribuitorii vor trebui să verifice existența acesteia și să implementeze proceduri interne care să le permită să demonstreze că au efectuat verificările impuse de PPWR", se arată în document.
Nerespectarea noilor cerințe poate avea consecințe semnificative atât din perspectivă comercială, cât și financiară.
În funcție de natura abaterii și de mecanismele de sancționare stabilite la nivel național, companiile se pot confrunta cu interzicerea introducerii pe piață sau a punerii la dispoziție pe piață a produselor în ambalajele neconforme sau pot fi obligate să retragă produsele afectate și să adopte măsuri corective pentru remedierea neconformităților identificate. De asemenea, acestea pot fi sancționate administrativ (nivelul amenzilor va fi stabilit de fiecare stat membru UE), iar, în situațiile cu impact semnificativ asupra conformității, poate fi necesară chiar rechemarea produselor deja distribuite către clienți, precizează Deloitte.
Românii merg în număr mare la returnat de ambalaje
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele sistemului pentru prima jumătate a anului 2026.
Rata de colectare pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut.
În perioada ianuarie–iunie 2026, românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje.
La nivel teritorial, cele mai mari cantități de ambalaje au fost returnate în decurs de șase luni în București (331,3 milioane de ambalaje), urmat de județele Ilfov (117,0 milioane), Timiș (107,2 milioane), Cluj (101,1 milioane) și Constanța (100,4 milioane).
Infrastructura de colectare acoperă în prezent 92% dintre localitățile cu peste 1.500 de locuitori și 74% dintre localitățile cu peste 200 de locuitori.
În primul semestru al anului 2026, întreaga cantitate de materiale colectate prin SGR a ajuns în stațiile de reciclare. RetuRO a predat către reciclatori aproximativ 187.300 de tone de materiale, cu 6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, când au fost predate aproximativ 176.500 de tone.
Toate materialele colectate prin Sistemul de Garanție-Returnare au ca destinație instalațiile de reciclare, unde sunt transformate în materii prime secundare și reintegrate în circuitul economic. În medie, sunt livrate zilnic către reciclatori aproximativ 70 de camioane cu materiale procesate în centrele RetuRO de numărare și sortare.
