Sistemul ETS2 ar fi trebuit inițial să fie aplicat din 2027, însă termenul a fost amânat pentru 2028, în urma negocierilor purtate la nivelul miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene.
După cum a relatat Profit.ro, hotărârea de guvern privind modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) stipulează, pe de o parte, că, începând cu data de 1 ianuarie 2028, entitățile obligate să achiziționeze astfel de certificate au obligația de a o face până cel târziu la data de 31 mai a fiecărui an.
Același act normativ prevede însă, prin excepție, că termenul-limită inițial de achiziție se amână până la data de 31 mai 2031.
″Am reușit, prin negocierile cu Comisia Europeană, să amânăm până în 2028 aplicarea ETS2. Legea care a fost transpusă are ca termen prevăzut, într-adevăr, 2031. Acesta a fost amendamentul venit de la Ministerul Energiei, dar eu sunt convinsă că acest amendament va mai fi rediscutat.
Pentru că, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, un lucru a fost foarte clar: am reușit să amânăm aplicarea ETS2 pentru încă un an de zile, dar trebui să folosim acest timp tocmai pentru a fi pregătiți, pentru că nu o să mai fie amânări peste amânări în anii următori, și așteptarea rezonabilă, și de la nivel european, și de la nivelul statelor care ne-au susținut în amânarea acestei aplicări de legislație, este ca noi să ne folosim la maxim de anul suplimentar, pentru a fi pregătiți de implementarea ei din 2028″, a spus Diana Buzoianu, răspunzând unei întrebări.
Ministra Mediului a arătat că domeniul protecției mediului se leagă foarte mult de viziunea de viitor și de investițiile care trebuie făcute în energie.
″Avem niște direcții strategice care trebuie să țină cont de schimbările climatice care urmează să se întâmple în România. În același timp, da, siguranța energetică este o prioritate națională. Între aceste două paliere trebuie întotdeauna să găsim echilibru. Pentru ca oamenii să ajungă să plătească și niște prețuri corecte la energie, dar, în același timp, să avem siguranță și pentru comunitățile în care se fac investiții în energie″, a punctat Diana Buzoianu.
Există mai multe estimări din partea specialiștilor despre cu cât se vor scumpi gazele și carburanții auto ca urmare a noii taxe CO2 a UE, după cum a relatat Profit.ro. Estimările depind de prețul certificatelor CO2.
Autoritățile de la București negociază încă din vară cu Comisia Europeană viitorul așa-numit Plan Național Social pentru Climă (PNSC), cu măsuri pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin intermediul certificatelor CO2 tranzacționabile.
De aceste negocieri depinde depinde accesarea unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier.
Miniștrii europeni ai Mediului au mai convenit recent un nou obiectiv de reducere a emisiilor UE, de 66,25% - 72,5% sub nivelurile din 1990, până în 2035. Acesta nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar stabilește direcția politicii climatice a UE pentru următorii cinci ani.
Miniștrii au adoptat, de asemenea, un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic, de reducere a emisiilor cu 85% până în 2040, sub procentul avut în vedere inițial, de 90%. Ungaria, Slovacia și Polonia nu au susținut obiectivul pentru 2040, în timp ce Bulgaria și Belgia s-au abținut. Restul țărilor UE, inclusiv România, au votat ″pentru″.
Acordul prevede ca o altă reducere de 5% să fie realizată prin externalizare, constând în achiziționarea de credite internaționale de carbon, iar încă 5% ar putea fi externalizat de guvernele naționale.
În plus, a fost convenită o clauză amplă de revizuire, care permite UE să își ajusteze obiectivul pentru 2040 în viitor, dacă se va dovedi că politica climatică are efecte negative asupra economiei UE.
Parlamentul European trebuie acum să convină asupra propriei poziții privind obiectivul climatic pentru 2040 și să negocieze cu Consiliul UE, înainte ca obiectivul să devină lege.
