Proiectul a fost inițiat de fostul ministru al Culturii Gigel Sorinel Știrbu și susținut de colegi din partid și votat chiar de opoziție.
Proiectul primise raport de respingere în comisiile de specialitate, dar acest raport nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru ca proiectul să fie respins. În schimb, după respingerea proiectului, inițiativa a trecut cu numărul minim de voturi, urmând să fie transmisă acum deputațillor pentru votul final.
Inițiatorul argumentează necesitatea acestor reglementări prin impactul negativ pe care publicitatea jocurilor de noroc îl are asupra societății, în special asupra categoriilor vulnerabile, precum minorii și persoanele cu risc crescut de a dezvolta adicții.
”Panourile publicitare amplasate în spațiul public creează o expunere constantă la mesaje care normalizează și chiar încurajează participarea la jocuri de noroc, inducând ideea unui câștig facil și imediat”, susține autorul proiectului.
Acesta mai arată că dependența de jocuri de noroc este recunoscută ca problemă social și de sănătate publică, cu consecințe directe asupra echilibrului familial, asupra performanței profesionale și asupra siguranței economice a persoanelor afectate.
”Prin urmare, limitarea canalelor de promovare a acestei activități este necesară pentru a diminua impactul negativ la nivelul comunității. Publicitatea stradală, prin caracterul său intruziv și lipsa de posibilitate reală de evitare, amplifică acest fenomen, transformând spațiul public într-un canal de propagare a unei activități cu risc ridicat social”, afirmă inițiatorul.
Astfel, prin interzicerea publicității stradale pentru jocurile de noroc se limitează expunerea nedorită a cetățenilor, în special a minorilor, la mesaje cu potențial adictiv, și se aduce o contribuție la reducerea fenomenului de dependență de jocuri de noroc și a efectelor sale socio-economice negative.
”În concluzie, această măsură are un rol preventiv și de protecție a sănătății și echilibrului social, constituind un pas necesar în direcția reducerii fenomenului de dependență de jocuri de noroc și a impactului acestuia asupra societății românești”, mai arată autorul inițiativei.
Conform primului pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament, cota minimă de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc a crescut de la 3% la 4%, începând cu veniturile plătite în luna august 2025.
