Majorarea cu până la 28% a redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, decisă de Guvern prin ordonanță de urgență toamna trecută, se va aplica numai acelor producători de profil ale căror acorduri petroliere de concesiune încheiate cu statul român, aflate în derulare, nu specifică cotele de redevență datorate, precum și viitorilor titulari ai acordurilor petroliere care vor fi încheiate în viitor, a hotărât Parlamentul, prin votul în plen al Camerei Deputaților, cameră decizională.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Amendamentul, care modifică Legea petrolului, a fost introdus de către Comisia Juridică și cea de Buget-Finanțe ale Camerei Deputaților în raportul de adoptare a proiectului legii de aprobare a OUG nr. 91/2023 din 27 octombrie anul trecut, cea care a majorat redevențele.
Astfel, plenul Camerei a votat ca noile cote de redevență din Legea petrolului, stabilite toamna trecută prin OUG, să se aplice, în ceea ce privește acordurile petroliere în derulare, ″pentru acordurile petroliere aflate în vigoare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 91/2023 și în cuprinsul cărora nu sunt prevăzute cotele de redevență datorate″.
În schimb, ″pentru acordurile petroliere aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 91/2023 și în cuprinsul cărora sunt prevăzute cotele de redevență datorate, redevența petrolieră va continua să fie datorată conform regimului de redevențe stabilit prin acordurile petroliere în vigoare, regim ce include cotele procentuale, pragul de producție brută și modul de calcul″. Adică nu se va aplica majorarea decisă prin OUG.
Autorii amendamentului, neidentificați în raport, precizează că modificarea este în acord cu actualele norme din Legea petrolului, care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″, respectiv că ″Prevederile acordurilor petroliere aprobate de către Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate″. Amendamentul este motivat laconic: ″Tehnică legislativă″.
Acordurile petroliere de concesiune constituie documente clasificate, astfel că, în privința majorității lor, nu se știe public care dintre ele specifică redevențele datorate și care nu. Însă cele câteva astfel de acorduri care au fost declasificate și publicate, în cazuri speciale, includ în ele și ce cote de redevență sunt datorate de către concesionari, acestea fiind identice cu cele stabilite prin Legea petrolului din 2004, adoptată odată cu privatizarea Petrom, și neschimbate până în octombrie 2023.
″E o problemă aici și nu înțeleg de ce facem această modificare. Practic, acest amendament ar face ca, dacă sunt acorduri de concesiune în vigoare cu redevențele deja stabilite, dacă apoi statul român dublează sau triplează redevențele, totuși acestea să rămână neschimbate, și nu înțeleg de ce vrem să punem lucrul acesta în lege. Pentru că dacă îl punem în lege, îi va ajuta fix pe cei care au acordurile de concesiune (cu redevențe specificate – n.r.) să își ia nivelul minim al redevențelor, dintre cele care vor fi în vigoare (prin lege – n.r.) și cele din contractul de concesiune″, a comentat deputatul USR Claudiu Năsui, în ședința Comisiei de Buget-Finanțe în care a fost introdus și aprobat amendamentul.
În schimb, industria locală de hidrocarburi este mulțumită de proaspăta modificare legislativă, potrivit informațiilor Profit.ro.
Asta după ce, după cum a relatat Profit.ro, cei mai mari producători de gaze din România au avut reacții opuse cu privire la OUG-ul de majorare a redevențelor din toamna trecută. Compania de stat Romgaz a transmis recent că estimează că va plăti în 2024 redevențe cu 20% mai mari decât anul trecut, ca urmare a schimbării legislației. Cele mai multe dintre acordurile petroliere ale Romgaz datează de dinainte din 2004 și, deci, este posibil ca cel puțin unele dintre ele să nu specifice cotele de redevență datorate.
De altfel, directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, spunea în noiembrie anul trecut că ″Trebuie să ne uităm în fiecare contract de concesiune și să ne asigurăm dacă în aceste acorduri sunt introduse cotele de redevență″, el adăugând că ″Analizăm toate acordurile petroliere, pentru a vedea dacă noua legislație le va fi aplicabilă, dar cu siguranță trebuie să punem mai multe întrebări ANRM și Ministerului Finanțelor pentru a ne lămuri″.
Dimpotrivă, OMV Petrom din grupul austriac omonim a anunțat că nu consideră că noile cote de redevență i se aplică.
Cu privire la Neptun Deep, concesiune pe care cele 2 companii o dețin 50%-50% și unde planul este ca extracția să demareze în 2027, OMV Petrom și Romgaz au spus ambele că nu i se va aplica noua legislație a redevențelor. Legea offshore prevede că ″Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023″.
Pe de altă parte, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, concesionarii exploatării offshore de gaze naturale Midia, unde producția a debutat în 2022, au fost informați oficial în februarie, de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), printr-o adresă, că din toamna trecută au fost majorate cotele de redevență prin OUG.
În replică, cele 3 companii au atacat în instanță adresa primită de la ANRM, reclamând inclusiv elemente de neconstituționalitate și cerând și despăgubiri, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro. Următorul termen în proces a fost stabilit pentru luna septembrie.
"Conform tuturor principiilor de drept relevante în acest caz, prevederile OUG nr. 91/2023 sunt (și pot fi) aplicabile doar acordurilor viitoare, nu și celor aflate în derulare. Mai mult decât atât, pe lângă prevederile foarte clare din Legea petrolului, titularii de acorduri petroliere offshore beneficiază suplimentar și de protecția oferită de stabilitatea din Legea offshore. În paralel cu acțiunea în justiție, care este o practică standard menită să ne protejeze drepturile, lucrăm în continuare cu ANRM pentru clarificarea situației și obținerea unui punct de vedere scris al Agenției care să confirme faptul că OUG nr. 91/2023 nu este aplicabilă în ceea ce ne privește", a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul BSOG, Mark Beacom.
Acordul de concesiune pentru exploatarea Midia a fost la origine, în 1992, un contract de explorare și împărțire a producției încheiat între statul român (prin Rompetrol, pe atunci companie de stat) și un consorțiu format dintr-o firmă britanică (Enterprise Oil Exploration) și una canadiană (Canadianoxy).
