Contravențiile prevăzute acum de lege în astfel de cazuri variază între 500 lei și 20.000 lei.
Legislația prin amplasarea mijloacelor de publicitate, în forma sa actuală, nu conține nicio trimitere la aplicarea dispozițiilor de drept comun în materie contravențională, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care acordă în anumite cazuri un termen în care o amendă poate fi achitată de contravenienți la 50% din cuantumul minim.
Susținătorii inițiativei, care fusese respinsă de Senat, dar a fost adoptată acum de către deputați, arată că măsura nu diminuează nivelul amenzilor prevăzute de lege, ci urmărește clarificarea aplicabilității dreptului comun contravențional, eliminarea unei excepții implicite nejustificate și asigurarea coerenței și unității sistemului sancționator.
Modificarea ar fi una de tehnică legislativă, menită să asigure previzibilitatea normei și tratamentul juridic egal al contravenienților, mai susțin inițiatorii.
Potrivit acestora, inițiativa legislativă nu afectează negativ veniturile bugetare, deoarece nu modifică nivelul amenzilor contravenționale, nu elimină sancțiuni, nu generează cheltuieli bugetare suplimentare.
”Ca exemplificare, arătăm că la nivelul municipiului lași au fost aplicate în anul 2024 amenzi în cuantum total de 8.000 lei, corespunzând contravențiilor prevăzute de Legea 185/2013. Nu există date referitoare la încasarea sumelor, însă majoritatea acestor sancțiuni sunt contestate în instanță și se aglomerează judecătoriile în mod inutil, iar multe dintre contestații sunt admise. Așadar, este discutabil efectul aplicării unor amenzi în actuala formă a legii”, arată sursa citată.
Posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii, mai afirmă inițiatorii, este în măsură să stimuleze conformarea voluntară și plata rapidă a obligației, cu efecte pozitive asupra gradului efectiv de colectare și reducerii costurilor administrative.
Guvernul Bolojan nu a susținut măsura și a transmis Parlamentului că ”legislația s-a înăsprit tocmai pentru a reduce haosul publicitar din orașele românești”, iar amplasarea fără autorizație/aviz sau cu nerespectarea condițiilor de amplasare a mijloacelor de publicitate are o serie de implicații negative.
Implicații de siguranță rutieră și pietonală menționate de Guvern:
- distragerea atenției șoferilor, mai ales panouri/LED-uri foarte luminoase, cu imagini care se schimbă rapid, poate implica un risc crescut de accidente;
- blocarea vizibilității indicatoarelor rutiere, semafoarelor sau a semnalizărilor la trecerile de pietoni;
- risc de prăbușire pentru structuri neancorate corespunzător, mai ales la vânt puternic sau furtuni (exemple frecvente în București și alte orașe mari);
- accidente de pietoni, prin amplasarea unor panouri care reduc spațiul de circulație pe trotuar.
Implicații urbanistice și de mediu:
- degradarea peisajului urban poate implica „poluare vizuală”, haos publicitar, blocarea perspectivelor arhitecturale, acoperirea monumentelor/clădirilor valoroase;
- afectarea zonelor protejate, cum ar fi centre istorice, zone UNESCO, parcuri;
- impact negativ asupra calității vieții, printr-o imagine dezordonată a orașului, senzație de aglomerație vizuală;
- amplasarea necorespunzătoare nu înseamnă doar o amendă, ci poate genera costuri mult mai mari (demolare, expertize, pierdere de imagine) și riscuri reale pentru siguranța publică.
În plus, Guvernul arată că proiectul are impact financiar asupra bugetelor locale, prin diminuarea veniturilor ce urmează a fi încasate ca urmare a diminuării sumelor provenite din amenzi pentru amplasarea fără autorizație/aviz sau cu nerespectarea condițiilor de amplasare a mijloacelor de publicitate.
