Schimbare majoră în UE: Franța și Italia cer mărirea deficitului permis de 3% și modificarea criteriilor de îndatorare a statelor: ”Avem nevoie de o nouă strategie pentru investiții și pentru creștere economică”

Schimbare majoră în UE: Franța și Italia cer mărirea deficitului permis de 3% și modificarea criteriilor de îndatorare a statelor: ”Avem nevoie de o nouă strategie pentru investiții și pentru creștere economică”
scris 27 dec 2021

Liderii francez și italian, Emmanuel Macron și Mario Draghi, au cerut joi într-un articol comun reformarea  criteriilor de la Maastricht care fixează plafonul de îndatorare al statelor, informează Agenția de presă Rador.

Aceste reguli au fost puse între paranteze în timpul crizei sanitare pentru a menține economiile Uniunii pe linia de plutire.

Urmărește-ne și pe Google News
Biofarm - în topul celor mai importanți jucători din industria farmaceutică locală după patru ani de creștere continuă CITEȘTE ȘI Biofarm - în topul celor mai importanți jucători din industria farmaceutică locală după patru ani de creștere continuă

„În același fel în care aceste reguli nu au restrâns răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie acum să ne împiedice să realizăm toate investițiile necesare”, cer cei doi lideri într-un articol apărut pe site-ul „Financial Times”.

Emmanuel Macron a anunțat deja pe 9 decembrie că vrea să facă din reforma criteriilor de la Maastricht una din prioritățile președinției franceze a UE, estimând că întrebarea „pentru sau contra 3%” deficit este „depășită”.

Mesajul lui, sprijinit de astă dată de omologul lui italian, se adresează țărilor din UE celor mai atașate de regulile rigorii, printre care cei din nordul Europei, care își exprimaseră reticențe înaintea adoptării unui buget de relansare excepțional post-pandemie. Și Germaniei noului cancelar Olaf Scholz, deocamdată mult mai rezervat pe acest subiect.

„Trebuie să ne reducem nivelul de îndatorare, nu este permisă nicio îndoială pe acest subiect, nu putem spera să atingem acest obiectiv crescând impozitele sau realizând tăieri insuportabile la cheltuielile sociale, nici ucigând în fașă creșterea, reechilibrând finanțele publice printr-o ajustare bugetară care nu ar fi viabilă”, pledează cei doi lideri.

Susținerea creșterii economice pe termen lung

Cei doi solicită reguli economice mai permisive în Uniunea Europeană.

„Noi trebuie să dispunem de o mai mare marjă de manevră și să putem realiza cheltuielile-cheie necesare viitorului nostru și suveranității noastre. Regulile bugetare ar trebui să susțină datoria creată pentru a finanța aceste investiții, care contribuie incontestabil la bunăstarea generațiilor viitoare și la creșterea pe termen lung, dat fiind că aceste cheltuieli publice participă de fapt la viabilitatea datoriei pe termen lung”, adaugă ei.

Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron contează pe summitul informal al șefilor de stat și de guvern ai UE pentru a face „o estimare cuantificată a nevoilor de investiții și regulilor care vor trebui în consecință să evolueze, printre care regulile concurenței și regulile comerciale, dar și regulile bugetare europene, care trebuie să fie adaptate la mizele epocii”.

Radioul public austriac: România se alătură Poloniei și devine o problemă a UE CITEȘTE ȘI Radioul public austriac: România se alătură Poloniei și devine o problemă a UE

Aceste lucrări, dorește președinția franceză, trebuie să implice în următoarele săptămâni toate guvernele din UE, dar și partenerii sociali și societatea civilă.

Solicitări salutate de grupul european Renew Europe

Avem nevoie de mai multe investiții, de noi reguli fiscale, de un impuls puternic către autonomia strategică europeană, industrială și de apărare, a transmis secretarul general al Partidului Democrat European din Italia, Sandro Gozi, europarlamentar Renew Europe.

„Sprijin deplin președinților Draghi și Macron care, în apelul publicat în Financial Times, se dovedesc a fi cei doi lideri curajoși și intuitivi de care Uniunea Europeană are nevoie pentru a desfășura acea cale de transformare către o comunitate mai puternică și justă, suverană și democratică, o Europă care este la înălțimea marilor provocări globale cu care ne confruntăm”, a scris într-un comunicat Sandro Gozi.

„Scrisoarea publicată de Financial Times semnată de Draghi și Macron marchează un punct de cotitură pentru politica UE. O poziție care de altfel poate fi considerată prima emanație a recentului acord dintre Italia și Franța, așa-numitul Pact de la Palatul Quirinale”, declară într-un comunicat  un alt europarlamentar al Partidului Democrat italian, Pina Picierno.

„Țara noastră, grație guvernului condus de Mario Draghi, se afirmă ca punct de referință strategică pentru Uniunea Europeană, dobândind treptat o autoritate capabilă să influențeze procesele decizionale. Scrisoarea subliniază necesitatea reformării regulilor bugetare, care în diverse părți par depășite și puțin funcționale în raport cu scenariile actuale”, continuă comunicatul.

viewscnt
Afla mai multe despre
franta
italia
deficit