Românii (9,3%) continuă să reprezinte anul acesta a doua cea mai importantă comunitate străină prezentă la Bruxelles, după francezi (15,2%) și marocani (9%), potrivit estimărilor Institutului din Bruxelles de Statistică și Analiză (IBSA) cu privire la anul 2018, relatează Belga.
Românii au urcat pe locul doi, în locul marocanilor, anul trecut, scrie News.ro.
În regiunea Bruxelles-Capitale locuiesc 179 de naționalități. Anul trecut, 414.139 dintre persoanele care trăiau la Bruxelles erau de naționalitate străină. În total, 275.167 (66%) dintre aceste persoane proveneau dintr-o țară europeană.
În afară de cetățeni europeni, se află în principal marocani (9%), congolezi (2,1%), turci (2,1%) și un grup important de persoane care are altă naționalitate, noneuropeană (20,3%).
Potrivit IBSA, prezența românilor în capitala belgiană este relativ recentă, în comparație cu a altor grupuri de imigranți, precum marocanii sau italienii.
În 1994, în regiunea Bruxelles-Capitale erau înregistrați doar 864 de români. În 2017, aproape 40.000 de români erau instalați legal în capitala belgiană.
Aderarea României la UE, deschiderea frontierelor, dar mai ales o situație economico-socială mai puțin bună au îndemnat numeroși români să plece în alte țări UE, inclusiv în Belgia. Cea mai mare parte a românilor care se aflau la Bruxelles în 2014 (36%) făceau parte din grupul de vârstă de 30-44 de ani.
”Concentrată inițial în Cartierul European și Pentagone, prezența română în regiune, care este mult mai puțin legată într-o rețea decât ecivalenta sa poloneză, s-a dispersat rapid într-un ansamblu de cartiere sărace și la periferia sa de vest. Anderlecht (Centre și Cureghem), Koekelberg (și Basilique), le Quartier Maritime, Laeken (Vieux- și Houba) și Brabant sunt cartierele în care românii reprezintă peste 5% din populația totală la 1 ianuarie 2013”, precizează IBSA în ediția Mini-Bru 2018, publicată marți.
În privința francezilor, grupul străinilor majoritari la Bruxelles (aproximativ 63.000 de persoane), IBSA le explică prezența printr-un ”habitat burghez sau de prestigiu, prezența unor universități, înalte școli normale în care se predă în franceză și spitale universitare francofone, prestigiul general asociat anumitor cartiere, prezenla unor instituții europene, internaționale și numroase activități care le sunt asociate și o fierbere culturală și artistică, mai ales în cartierele în proces de îmbătrânire”.
Cea mai importantă prezență franceză se înregistrează de-a lungul unei axe care pornește din Grand Place și trece prin nordul Pentagone, pe Avenue Louise și Chaussée de Waterloo.
