Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în decembrie și a încheiat anul trecut mai rău decât 2019, atât ca sumă nominală, cât și ca pondere în PIB. Acoperirea cu capital străin a ieșirilor de valută a fost și mai slabă anul trecut, după o contracție de peste 60% a investițiilor directe.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a fost de aproape 11 miliarde de euro în 2020, cu puțin peste jumătate de miliard de euro mai mare decât în 2019. Scăderea produsului intern brut în 2020 – cu un nivel pe care îl vom afla în această săptămână – face ca ponderea deficitului de cont curent să crească de la 4,7% la circa 5%, ceea ce reprezintă cea mai slabă evoluție de după 2011. Evoluția vine în contextul accelerării deficitului bugetar la un nivel record de 10% anul trecut, de mai bine de două ori mai mare decât în 2019.
Izbucnirea pandemiei COVID și cvasi-înghețarea economiilor din primăvară a dus la o contracție inițială severă a comerțului, ceea ce în primă fază a însemnat și o scădere a deficitului de cont curent. Dar schimburile comerciale s-au reluat treptat, iar în România au revenit mai ales importurile. Astfel, deficitul comercial pe segmentul de bunuri a crescut față de 2019 cu aproape 1,4 miliarde de euro la 18,8 miliarde de euro.
Deficitul din comerțul cu bunuri de aproape 9% din PIB a fost contrabalansat parțial de o creștere a excedentului din comerțul cu servicii de la circa 8,7 miliarde de euro la 9,6 miliarde de euro. Excedentul pe lohn a scăzut cu mai bine de 400 de milioane de euro la 2,4 miliarde de euro, în condițiile reducerii acestui tip de servicii în România. A scăzut și excedentul pe transporturi, cu circa 140 de milioane de euro la 4,2 miliarde de euro, după o scădere generală a sectorului. Turismul a fost și el serios afectat de restricțiile de anul trecut, dar această evoluție a făcut, în fapt, să iasă mai puțină valută din țară, astfel că deficitul serios la acest capitol a scăzut de la aproape 2,2 miliarde de euro la sub 1,4 miliarde de euro.
Capitolul “alte servicii” înregistrează scăderi ușoare a exporturilor și ample scăderi a importurilor, ceea ce a dus la creșterea excedentului de la aproape 3,7 miliarde de euro la 4,4 miliarde de euro. Evoluția vine pe fondul creșterii excedentului pe IT&C cu circa 180 de milioane de euro la aproape 3,3 miliarde de euro, mai ales ca urmare a creșterii exporturilor. Serviciile pentru afaceri și-au majorat excedentul cu circa jumătate de miliard de euro, la 1,3 miliarde de euro, în condițiile în care firmele din România au plătit mult mai puține astfel de servicii către firmele străine.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a înregistrat un deficit mai mare cu peste 650 de milioane de euro, în dublare față de noiembrie, la peste 3,8 miliarde de euro. Evoluția vine în contextul în care firmele străine au încasat aproape la fel de mulți bani din România ca în 2019 – circa 7 miliarde de euro, deși inițial aceste plăți către acționarii străini se diminuaseră drastic în primăvară. Încasările străinilor din investițiile de portofoliu au crescut și ele cu peste 100 de milioane de euro la 1,3 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a crescut cu 543 de milioane de euro 2 miliarde de euro. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul administrației publice avem un deficit de 92 de milioane de euro, mai mic cu 556 de milioane de euro față de anul 2019. Intrările nete din alte sectoare au scăzut cu 11 milioane de euro la 2,11 miliarde de euro.
Investițiile străine directe au scăzut de la peste 4,8 miliarde de euro în 2019 la 1,7 miliarde de euro în 2020. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de aproape 4 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2 miliarde de euro. Investițiile directe sunt considerate cea mai bună sursă de finanțare a deficitului din contul curent, fiind mai stabile decât cele de portofoliu.
Datoria externă a crescut anul trecut cu 15,7 miliarde de euro la 72 de miliarde de euro, ca urmare a creșterii datoriei publice. Statul a emis anul trecut obligațiuni externe de 8,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari, sumă la care se adaugă împrumuturile nete în contul datoriei publice de peste 3,5 miliarde de euro și variația prețurilor titlurilor de aproape 2 miliarde de euro. Datoria privată pe termen lung a scăzut cu circa 900 de milioane de euro anul trecut la 32,7 miliarde de euro.
