La 10 iulie, o persoană care s-a identificat ca fiind un estonian vorbitor de limbă rusă în vârstă de 26 de ani, pe nume Valeri Ivanov, a trimis mesaje pe un cont Telegram promovat pe mai multe rețele de socializare pro-Kremlin, care căuta cetățeni europeni pentru a efectua sabotaje în țările lor, relatează Reuters.
„Probabil ați văzut deja ce s-a întâmplat în România”, scria într-un anunț postat cu o săptămână înainte, care includea clipuri cu mai multe incendii industriale. „Le este teamă că veți fi mai mulți ... Și sunteți mai mulți. Doar spuneți-ne privet (bună ziua)", scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În câteva minute, „Ivanov” - care de fapt făcea parte dintr-o echipă de reporteri de la ONG-ul Organised Crime and Corruption Reporting Project - discuta online în limba rusă cu un recrutor anonim care promitea plăți de până la 10 000 de dolari în criptomonedă pentru o serie de acte, inclusiv spionarea bazelor militare, incendierea de vehicule și chiar crimă.
Oficialii occidentali spun că astfel de incidente au crescut vertiginos în Europa de la începutul acestui an, existând suspiciuni că agenți plătiți de ruși ar fi în spatele unei serii de infracțiuni. Rusia a negat în mod regulat orice implicare.
Infracțiunile includ spargeri și incendieri la fabrici și infrastructuri naționale critice, atacuri fizice și chiar un presupus complot de asasinat împotriva directorului general al celei mai mari companii de armament din Germania.
Este o tendință din ce în ce mai alarmantă, dar pentru care țările occidentale încă lucrează la o strategie coerentă de abordare.
Următorul pas, spunea recrutorul, era ca „Ivanov” să se filmeze într-o zonă izolată a pădurii testând un cocktail Molotov și să trimită imaginile agenților săi. Pentru aceasta, el urma să primească prima sa plată și instrucțiuni suplimentare.
„Ivanov” nu era real, însă serviciile europene de informații cred că multe persoane - poate zeci sau chiar mai multe - au răspuns la astfel de oferte începând de anul trecut, adesea infractori mărunți cu condamnări anterioare.
Când miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit la Viena în aprilie, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aproape fiecare țară membră a raportat incidente de sabotaj sau perturbare, o campanie care s-a intensificat brusc de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
Obiectivele Rusiei, spun oficialii și analiștii, includ probabil subminarea încrederii europene în guverne, descurajarea sprijinului militar european pentru Ucraina și demonstrarea puterii și cruzimii Kremlinului în moduri pe care Occidentul nu va dori să le atingă în mod direct. Toate acestea, sugerează unii, ar putea fi, de asemenea, menite să submineze coeziunea occidentală înainte de orice viitor conflict mai amplu.
„Scopul este în mod clar de a face populațiile să se simtă vulnerabile și nesigure”, a declarat Elisabeth Braw, un expert suedez în războaie hibride și membru senior al think tank-ului Atlantic Council.
Șeful serviciului german de informații externe BND, Bruno Kahl, a avertizat săptămâna trecută că dorința Rusiei de a utiliza măsuri hibride și secrete a ajuns acum la un „nivel nemaiîntâlnit”, în timp ce „confruntarea militară directă cu NATO a devenit o opțiune pentru Moscova”. Putin va continua să escaladeze confruntarea, a prezis el, armata sa fiind probabil mult mai pregătită să atace restul Europei mai târziu în acest deceniu.
Luna trecută, șefii CIA din SUA și MI6 din Marea Britanie - Bill Burns și Richard Moore - au declarat că Rusia desfășoară o „campanie nesăbuită de sabotaj” pe întregul continent.
n această lună, șeful serviciului britanic de securitate MI5, Ken McCallum, a declarat că agenția militară de informații a Rusiei, GRU, a desfășurat "incendieri, sabotaje și alte acțiuni periculoase cu o nesăbuință din ce în ce mai mare", operând adesea prin intermediul unor bande criminale interlope. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat declarațiile sale drept „neîntemeiate și nefondate”.
Oficialii occidentali afirmă că Rusia utilizează de ani de zile atacuri cibernetice și războiul informațional pentru a perturba și intimida inamicii, inclusiv rețele de roboți care răspândesc dezinformare. Cu toate acestea, nivelul acțiunilor fizice care au loc acum pe teritoriul membrilor europeni ai NATO depășește orice s-a văzut în istoria recentă, determinând apeluri tot mai numeroase pentru un răspuns intensificat.
„Ar trebui să ne îmbunătățim comunicarea strategică pentru a clarifica faptul că vor exista repercusiuni grave pentru aceste acțiuni, în special dacă acestea duc la pierderi de vieți omenești”, a declarat Eero Kytomaa, consilier principal pe probleme de securitate națională și amenințări hibride în cadrul guvernului finlandez de la Helsinki.
Națiunile europene ar trebui să ia în considerare declasificarea mai multor informații privind astfel de atacuri, a spus el, asigurându-se că populațiile sunt mai bine informate cu privire la tacticile și tehnicile rusești.
LISTĂ DE ȚINTE ÎN CREȘTERE
Potrivit oficialilor europeni, printre cele mai recente incidente se numără o serie de spargeri la stațiile de tratare a apei din Finlanda, care acum pare să se fi extins și în Suedia. După ce un intrus a avut acces la o parte a unui rezervor și a unei stații de pompare în noaptea de duminică spre luni, 13 octombrie, presa suedeză a raportat că locuitorii din districtul Bollnas din vestul țării au fost rugați să fiarbă apa potabilă ca măsură de precauție.
Un eveniment similar a avut loc în Germania în luna august, în apropiere de Köln, când a fost găsită o gaură făcută într-un gard de securitate din jurul unui rezervor. Din nou, localnicii au fost încurajați să fiarbă apa potabilă în timp ce se efectuau teste de contaminare chimică sau biologică.
Șefii spionajului german care au depus mărturie în fața parlamentului lor săptămâna trecută au menționat coletele capcană concepute pentru a lua foc, dintre care unul s-a aprins la un centru logistic DHL - și ar fi provocat un dezastru la bordul unei aeronave comerciale. „Observăm un comportament agresiv din partea serviciilor de informații ruse”, a declarat Thomas Haldenberg, șeful serviciilor interne de informații germane, avertizând că astfel de acțiuni pun vieți în pericol.
Potrivit cotidianului The Guardian, un dispozitiv similar pare să fi provocat un incendiu la o instalație logistică DHL din Marea Britanie, în Birmingham, în iulie, iar oficialii investighează posibile legături rusești.
Potrivit relatărilor din iulie ale CNN și ale altor surse, cea mai gravă situație a fost un presupus complot de asasinare a directorului executiv german din domeniul apărării, Armin Papperger, CEO al firmei de armament Rheinmettal, care a livrat obuze, vehicule și alte articole militare Ucrainei.
Printre țintele incendiate sau deteriorate se numără un magazin IKEA din Lituania și Muzeul Ocupației din Letonia, care prezintă deceniile petrecute sub control sovietic, în timp ce drone neidentificate au survolat o centrală nucleară germană și au forțat pentru scurt timp închiderea principalului aeroport din Stockholm.
Mai multe țări, inclusiv Estonia, Polonia, Letonia, Lituania și Marea Britanie, au arestat actori suspectați de sabotaj și alte infracțiuni sponsorizate de Rusia, multe dintre acestea nefiind dezvăluite în detaliu.
Polonia a anunțat că a arestat nouă suspecți în luna mai pentru „bătăi, incendiere și tentativă de incendiere”, în timp ce Estonia a declarat că 10 persoane arestate acolo făceau parte dintr-o campanie mai amplă de răspândire a „fricii, nemulțumirii și confuziei”.
Răspunsurile potențiale la acțiunile viitoare ale Rusiei ar putea include un sprijin occidental mai mare pentru Ucraina, a sugerat oficialul, precum și sancțiuni mai specifice. Dar oficialii recunosc că atribuirea poate fi dificilă. Mulți analiști s-au grăbit să dea vina pe Kremlin după distrugerea în 2022 a gazoductului Nordstream 2 Rusia-Germania, însă rapoarte mai recente sugerează că elemente ucrainene ar fi fost responsabile.
„RĂZBOI COGNITIV”
Totuși, oficialii spun că tendința generală de creștere a activității rusești în 2024 față de 2023 rămâne foarte clară.
Scriind în ziarul London Times săptămâna trecută, fostul ministru de externe britanic William Hague a descris eforturile de sabotaj ale Rusiei ca făcând parte dintr-o campanie mult mai amplă de „război cognitiv” desfășurată de un bloc din ce în ce mai coordonat de națiuni autoritare conduse de Rusia și China, hotărâte să submineze încrederea și coeziunea statelor și aliaților occidentali.
Atacurile cibernetice mai convenționale au continuat, de asemenea, Rusia și China fiind acuzate de pătrunderea în sisteme. Săptămâna trecută, ziarul i din Marea Britanie a relatat că hackerii ruși care utilizează ransomware au reușit să pătrundă în sistemele de comunicații utilizate de serviciul de ambulanță britanic, în timp ce companiile private care furnizează servicii de apărare și alte servicii au fost, de asemenea, vizate.
Pe flancul estic al NATO, Polonia și Lituania au raportat, de asemenea, o creștere constantă a numărului de migranți care încearcă să treacă granița din Belarusul vecin, mai mult de 26 000 în acest an, dintre care 2 500 numai luna trecută. Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că va face lobby direct pe lângă Uniunea Europeană pentru a elibera Polonia de obligațiile sale de a oferi azil anumitor grupuri de migranți, acuzând Belarus și Rusia că exploatează persoanele vulnerabile împingându-le să treacă frontiera.
Noile bariere și supravegherea mai strictă de-a lungul frontierei finlandezo-ruse par să fi oprit fluxul semnificativ de migranți care veneau din Rusia la începutul anului. Oficialii occidentali spun că au devenit, de asemenea, mai buni în identificarea spionilor ruși, inclusiv a celor sub acoperire diplomatică.
Platformele de social media au reușit să ia cel puțin unele măsuri, inclusiv Telegram, după ce fondatorul acesteia, Pavel Durov, a fost arestat în Franța în august, fiind acuzat că a permis activități ilegale pe platformă. După ce fluxul Telegram care recruta sabotori europeni a fost expus de către Organised Crime and Reporting Project, acesta a fost închis pe această platformă de social media în câteva zile.
Majoritatea oficialilor și analiștilor se așteaptă însă la mult mai mult. „Nu le este rușine și, în mod clar, nu sunt îngrijorați de faptul că sunt chemați și descoperiți”, a declarat Braw de la Atlantic Council. Atât timp cât narațiunea escaladării în creștere se potrivește intereselor Kremlinului și ale aliaților săi, așteptați-vă la mai multe astfel de perturbări - și, odată cu ele, la riscul ca oameni, întreprinderi și națiuni să fie grav afectate, avertizează Reuters.
