Laura Codruța Kövesi, care conduce Parchetul European (EPPO) - însărcinat cu investigarea infracțiunilor financiare grave care afectează interesele UE - a luat, la 9 aprilie, măsura neobișnuită de a lansa o așa-numită "procedură de soluționare amiabilă" cu Comisia Europeană. Acesta este ultimul pas juridic înainte de un litigiu și, dacă nu se ajunge la un acord, lupta ar putea ajunge până la Curtea de Justiție a UE, relatează POLITICO.
Procurorii europeni de top - care investighează inclusiv acuzațiile de natură penală în legătură cu negocierile pentru vaccinurile COVID dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer - amenință acum Comisia Europeană cu acțiuni în justiție. Procurorii se tem că nu-și vor mai putea face treaba în mod corespunzător, dacă Comisia va pune în aplicare un plan de reducere a bugetului său - o măsură anunțată în februarie și care a fost o surpriză, susține EPPO.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Scrisoarea lui Kövesi a ajuns, la începutul lunii aprilie, la trei funcționari de rang înalt din cadrul Comisiei, potrivit documentului obținut de POLITICO. În aceasta, șefa EPPO susține că executivul european îl privează pe procurori, prin măsura preconizată, de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT, scrie News.ro.
Atunci când EPPO a fost lansat, în vara anului 2021, Comisia a fost de acord să furnizeze facilități IT, fără a fi indicată o dată de încheiere. În prezent, Comisia a informat EPPO că dorește să retragă sprijinul IT. Suma de bani implicată este de aproximativ 5 milioane de euro, potrivit estimărilor EPPO.
"Decizia unilaterală de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menționate către EPPO prezintă un risc ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-și mai îndeplini sarcinile și de a-și îndeplini misiunea", a scris Kövesi, adăugând că "este de datoria Comisiei să se abțină de la orice măsură ce ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredințat EPPO de a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii".
Este neobișnuit ca o instituție a UE să amenințe Comisia cu un proces, dar tensiunea se acumulase. Printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaților europeni și prin remarci publice în Parlamentul European, Kövesi ceruse de câteva săptămâni Comisiei să își reevalueze decizia de a tăia o parte substanțială a sprijinului pe care îl acordă echipei EPPO, cu sediul în Luxemburg, care a preluat recent un caz ce investighează modul în care von der Leyen a gestionat afacerile cu vaccinuri Covid, notează POLITICO.
Miza ar putea fi mai mult decât o reducere a bugetului IT, scrie însă POLITICO. O instituție relativ nouă, EPPO este, de asemenea, una foarte importantă, deoarece procurorii săi sunt împuterniciți să conducă anchete transfrontaliere asupra a ceea ce statele membre și Comisia spun că reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa UE: organizațiile criminale care urmăresc banii UE.
În 2023, numărul investigațiilor EPPO a crescut vertiginos, a arătat instituția în raportul său anual. Anul trecut au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare și de reziliență la nivelul UE, instrumentul care oferă finanțare din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-Covid și care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro. În 2022, când plățile UE se aflau în fazele incipiente, au fost lansate doar 15 anchete.
Pe de altă parte, anchetatorii de la EPPO au preluat de la procurorii belgieni investigația care o vizează pe Ursula von der Leyen pentru "interferență în funcțiile publice, distrugere de SMS-uri, corupție și conflict de interese", potrivit documentelor juridice consultate de POLITICO și unui purtător de cuvânt al procuraturii din Liège. Procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni penale, dar nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz, precizează POLITICO.
CE A RĂSPUNS COMISIA DUPĂ SCRISOAREA DE LA KOVESI
Comisia era obligată prin lege să răspundă în termen de 15 zile la scrisoarea EPPO.
"Comisia a răspuns EPPO în perioada desemnată pentru o soluționare amiabilă", a declarat un purtător de cuvânt. "În răspunsul său, Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul apropiat, în condiții specifice. Nu putem face alte comentarii", a transmis purtătorul de cuvânt.
Comisia a negat orice încercare de a interveni în independența EPPO și a declarat într-un comunicat că "a sprijinit în mod constant activitățile EPPO încă de la început și respinge cu tărie orice insinuare conform căreia decizia Comisiei în cadrul procedurii bugetare ar avea vreo legătură cu vreo investigație a EPPO".
