În martie 2021, Papa argentinian Francisc I a redus cu 10% salariile cardinalilor și cu 8% salariile conducătorilor dicasterelor - "ministerele" Vaticanului -, o măsură de austeritate menită să ajute finanțele Sfântului Scaun, afectate din plin de criza sanitară, într-un context de deficit cronic.
Într-un "motu proprio" (decret pontifical), publicat luni, cu ocazia împlinirii vârstei de 71 de ani, Papa american Leon al XVI-lea anunță că a decis să abroge această măsură începând de la 1 septembrie 2026, scrie News.ro.
Limitările, care erau "necesare pentru a face față provocării excepționale a pandemiei" covid-19, "pot de-acum să fie depășite", scrie Suveranul Pontif și dă asigurări că instituțiile Sfântului Scaun își vor continua eforturile în vederea garantării "durabilității lor economice".
Abrogarea nu are caracter retroactiv, se arată în decret.
Potrivit unor estimări, un cardinal al Curiei - Guvernul central al Bisericii Catolice - câștigă între 4.500 și 5.000 de euro pe lună.
Papa dă acest decret într-un context financiar mai favorabil Sfântului Scaun.
În ultimul său raport anual, publicat în mai, Banca Vaticanului evoca un "an-record", cu un profit net de 51 de milioane de euro.
Această decizie "arată că finanțele Vaticanului merg mai bine. Este totodată un semnal adresat tuturor salariaților, care așteaptă acum o actualizare a salariilor, blocate din 2008", a declarat AFP o sursă vaticană.
Leon al XVI-lea a anulat luni, în alt document, un proiect al Papei Francisc I care prevedea transferarea unei părți a Arhivelor Bibliotecii Vaticanului, considerate prea voluminoase, în afara zidurilor acestui microstat, privilegiind construirea unei noi clădiri în interiorul Vaticanului.
Vaticanul va construi o centrală agrivoltaică în valoare de 100 de milioane de euro
Vaticanul va construi o centrală agrivoltaică, iar aceasta ar putea alimenta Sfântul Scaun cu energie electrică din surse regenerabile în termen de doi ani, au declarat surse implicate în discuțiile privind proiectul, citate de Reuters.
Această centrală, a cărei valoare este estimată la 100 de milioane de euro, ar urma să aibă o capacitate de 80 până la 90 de megawați, ceea ce ar face-o una dintre cele mai mari instalații de acest tip de pe Peninsula Italiană, au adăugat sursele menționate.
În centralele agrivoltaice, panourile solare sunt instalate la o înălțime de câțiva metri deasupra solului, pe suprafețe agricole propice pentru culturi sau creșterea animalelor, scrie News.ro.
Locația aleasă este cea de la Santa Maria di Galeria, o proprietate a Vaticanului situată în periferia nord-vestică a Romei, cu o suprafață de 450 de hectare, care găzduiește instalațiile de transmisie ale Radio Vatican încă din anii 1950.
Italia a ratificat în acest an un acord bilateral privind amenajarea domeniului, iar o comisie mixtă italo-vaticană s-a reunit la începutul lunii pentru a lansa proiectul.
La finalul discuțiilor, membrii comisiei nu au dezvăluit niciun detaliu privind costul, capacitatea sau calendarul proiectului.
Potrivit surselor consultate de Reuters, construcția centralei ar putea dura între 18 și 24 de luni, inclusiv obținerea autorizațiilor și parcurgerea procedurilor administrative.
Instalarea panourilor solare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, adică aproape jumătate din situl Santa Maria di Galeria, potrivit uneia dintre cele două surse.
Orașul Vatican, sediul Bisericii Catolice care găzduiește Bazilica Sfântul Petru, este cea mai mică țară din lume, cu mai puțin de 900 de locuitori pe o suprafață de 440 de hectare, situată în inima Romei.
Centrala este concepută pentru a alimenta stația de transmisie a Radio Vatican și pentru a contribui la asigurarea autosuficienței energetice totale a Statului Vatican.
Potrivit surselor, energia electrică produsă ar putea fi utilizată și de instituții legate de Sfântul Scaun, precum spitalul Bambino Gesù din Roma. Orice surplus va fi pus la dispoziția Italiei.
Acest proiect a reprezentat o prioritate pentru regretatul papă Francisc, decedat în 2025, primul pontif care a acceptat consensul științific privind schimbările climatice, și a fost aprobat de succesorul său, Leon al XIV-lea.
















