România a atins o convergență substanțială a veniturilor reale cu țările OCDE în ultimele două decenii, impulsionată de deschiderea pieței, reformele de îmbunătățire a piețelor de produse și forței de muncă și un stat de drept îmbunătățit, se arată în raport.
Influxul semnificativ de fonduri UE a sprijinit investițiile și modernizarea, în timp ce integrarea completă în Schengen în 2025 a marcat un alt pas înainte în integrarea UE.
Politica monetară a trecut cu succes la țintirea inflației, contribuind la scăderea inflației și la reducerea volatilității. Rata datoriei publice a rămas relativ scăzută până de curând, în timp ce sectorul financiar a fost consolidat semnificativ.
În pofida progreselor notabile, România continuă să se confrunte cu provocări persistente și ar trebui să își mențină impulsul reformelor, potrivit autorilor studiului.
De la Raportul economic din 2024, reformele cheie în România au inclus o reformă a pensiilor care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, eliminarea mai multor scutiri de impozite și regimuri fiscale preferențiale, progrese în infrastructura digitală și e-guvernare și inițierea unor reforme majore în domeniul educației.
Pentru a consolida aceste realizări, România ar trebui să îmbunătățească planificarea strategică și supravegherea în cadrul guvernului, să reducă fragmentarea instituțională, să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale și stabilitatea legislativă și să asigure o implementare eficientă a reformelor.
Consolidarea furnizării serviciilor publice în toate regiunile este, de asemenea, esențială pentru abordarea disparităților regionale.
Activitatea economică a încetinit, în timp ce inflația rămâne peste țintă
Creșterea economică este limitată de nevoia urgentă de a restabili echilibrele fiscale și de o cerere externă mai scăzută, potrivit OCDE, care notează că fluxurile de investiții ale UE pot contribui la susținerea activității pe termen scurt.
Politica monetară va trebui să rămână restrictivă până când inflația va reveni la țintă, subliniază Organizația.
În pofida rezistenței puternice dovedite în timpul pandemiei și al crizei crizei energetice declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, activitatea economică a României a început să piardă din avânt.
Economia încetinit în 2024 și 2025, reflectând o cerere externă mai slabă și, din 2025, efectele de atenuare ale consolidării fiscale asupra activității interne.
Investițiile publice rămân susținute de o finanțare substanțială din partea UE, în timp ce investițiile private au decelerat. Inflația a scăzut de la criza energetică, dar rămâne semnificativ peste țintă, în timp ce creșterea puternică a salariilor din ultimii ani a alimentat inflația de bază și a adăugat presiune asupra competitivității costurilor.
Orientarea fiscală pune probleme în aplicarea politicii monetare
Politica monetară ar trebui să mențină ratele dobânzilor constante până când inflația de bază prezintă o tendință descendentă clară spre țintă. Împrumuturile din sectorul privat au crescut, deși îndatorarea privată generală rămâne scăzută conform standardelor OCDE.
Monitorizarea atentă și reglementarea mai strictă a segmentelor vulnerabile, cum ar fi împrumuturile corporative denominate în euro și împrumuturile garantate de guvern, vor fi importante pentru a proteja stabilitatea financiară, potrivit raportului.
Se preconizează că avansul economic va rămâne sub potențial pe termen scurt, la 1% în 2026, înainte de a câștiga avânt în 2027, când produsul intern brut este estimat să crească cu 2%.
OCDE estimează că inflația va rămâne ridicată până la mijlocul anului 2026, înainte de a scădea treptat, pe măsură ce impactul măsurilor fiscale se estompează.
Se așteaptă ca politicile salariale recente, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și absența ajustărilor salariului minim, să limiteze creșterea salariilor pe termen scurt.
Riscurile la adresa perspectivelor rămân semnificative
Pe plan intern, deși consolidarea fiscală ar putea afecta creșterea mai mult decât se așteaptă în prezent, eșecul restabilirii sustenabilității fiscale ar putea submina încrederea investitorilor și ar putea întârzia accesul la finanțarea UE.
Absorbția lentă a fondurilor UE, în special în cadrul Facilității de redresare și reziliență, poate, de asemenea, să frâneze creșterea economică.
În schimb, disciplina fiscală, absorbția rapidă a fondurilor UE și implementarea completă a Planului de redresare și reziliență ar putea consolida încrederea investitorilor și creșterea economică.
Deși România are o expunere directă limitată la tensiunile comerciale globale, integrarea sa în lanțurile valorice ale UE o face vulnerabilă la șocuri externe, mai arată OCDE.
Protejarea sustenabilității fiscale este crucială
Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, prezentând riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Evitarea acestui lucru va necesita creșterea eficienței cheltuielilor publice, precum și extinderea bazei impozabile și îmbunătățirea conformității fiscale. De asemenea, va fi necesară consolidarea planificării fiscale pe termen mediu pentru a asigura disciplina fiscală.
Deficitul bugetar este ridicat, la 9,3% din PIB în 2024. Datoria publică, deși încă relativ scăzută în comparație cu OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada de dinainte de pandemie, ajungând la 55% din PIB în 2024 și continuând pe o traiectorie ascendentă.
Ca răspuns, România a implementat o serie de măsuri de consolidare fiscală în 2025, menite să corecteze dezechilibrele fiscale. Deși aceste măsuri marchează un progres important, vor fi necesare eforturi susținute în următorii ani pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie descendentă fermă, subliniază raportul OCDE.
România trebuie să sporească eficiența cheltuielilor pentru a consolida finanțele publice și a sprijini creșterea
Recenta reformă a pensiilor – în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea de noi reguli de indexare – reprezintă un pas pozitiv către îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și încurajarea participării la forța de muncă.
Consolidarea managementului și prioritizării investițiilor publice, precum și accelerarea absorbției fondurilor UE rămân, de asemenea, priorități pentru stimularea creșterii.
În același timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare de a crește cheltuielile pentru sănătate, educație, asistență socială și inovare, pentru a sprijini creșterea incluzivă. Salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict.
Măsurile privind veniturile ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformității fiscale
Impozitele de mediu și pe proprietate rămân subutilizate și ar trebui consolidate. Impozitul pe venit cu cotă unică și nivelul scăzut al venitului neimpozabil, împreună cu contribuțiile ridicate la asigurările sociale, creează o povară fiscală mare pentru persoanele cu venituri mici și limitează redistribuirea și oferta de muncă a lucrătorilor cu venituri reduse.
Reformele pentru creșterea echității și a stimulentelor pentru muncă ar putea include majorarea pragului neimpozabil sau introducerea unui credit fiscal pentru venitul din muncă, alături de o reducere treptată a contribuțiilor la asigurările sociale în timp. Reducerea recentă a pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor este un pas binevenit pentru consolidarea impozitării companiilor. Digitalizarea suplimentară și controalele bazate pe risc ale administrației fiscale ar contribui la îmbunătățirea aplicării legislației și la creșterea colectării veniturilor.
Reformele menite să sporească echitatea și stimulentele pentru muncă ar putea include creșterea alocației sau introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din muncă, alături de o reducere treptată a contribuțiilor la asigurările sociale, în timp.
Reducerea recentă a pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor este un pas binevenit pentru consolidarea impozitării companiilor, iar digitalizarea suplimentară și auditurile bazate pe risc ale administrației fiscale ar contribui la îmbunătățirea aplicării legislației și la creșterea colectării veniturilor, se arată în raport.
