Proiectul de Cod Administrativ a suferit noi modificări în comisia specială a Parlamentului, care a decis că primarii și președinții consiliilor județene pot face parte din adunările generale ale companiilor de utilități publice locale, nu doar regionale. De asemenea, prefecții de județe vor avea în subordine doar un singur subprefect, față de doi cât prevedea inițial proiectul. Codul Administrativ introduce totodată interdicția pentru funcționarii publici de a avea manifestării xenofobe în afara serviciului, inclusiv pe rețele sociale, față de orice fel de minoritate, religioasă, națională sau sexuală.
Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, iar după votul din Senat, comisia specială a celor două camere ale Parlamentului a discutat din nou proiectul în vederea votului final din Camera Deputaților.
Dacă în proiectul votat de Senat, primarii și președinții de consilii județene puteau reprezenta unitățile administrative doar în adunările generale ale operatorilor regionali de servicii comunitare, în forma care va ajunge la votul final aleșilor locali le este permis să facă parte și din adunările generale ale operatorilor locali.
Această calitate ”nu face obiectul prevederilor referitoare la regimul incompatibilităţilor”, au stabilit parlamentarii din comisia de specială.
În proiect este introdusă și funcția publică de manager al serviciilor deconcetrate.
Astfel, serviciul public deconcentrat va fi condus de un manager, care va fi funcție de demnitate publică. Managerul va fi numit și eliberat din funcție prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului organului de specialitate al administrației publice centrale competent.
Inițial, parlamentarii stabiliseră în Codul Administrativ că, pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de doi subprefecți. Acum, în noua formă, Codul prevede un singur subprefect pentru județe și doar pentru prefectul municipiului Bucureşti este menținută prevederea existenței a două funcții de subprefect.
Codul prevede, totodată, că prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă și nu pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.
Parlamentarii au stabilit în comisii și noi condiții pentru licitațiile de închiriere a bunurilor din proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Astfel, procedura de licitaţie se va putea desfăşura numai dacă în urma publicării anunţului de licitaţie au fost depuse cel puțin două oferte valabile și nu trei, cum era prevăzut în forma adoptată de Senat.
În cazul în care în urma publicării anunţului de licitaţie nu au fost depuse cel puţin două oferte valabile, concedentul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie.
La inițiativa parlamentarilor UDMR, Codul Administrativ face referire și la minoritățile sexuale în contextul în care interzice funcționarilor publici să aibă manifestări discriminatorii față de minoritățile religioase, naționale sau sexuale în afara orelor de serviciu.
”Funcționarii publici au obligația ca în afara exercitării atribuțiilor de serviciu să se abțină de la manifestări discriminatorii față de comunități etnice, religioase, minorități naționale, sexuale, care prin natura lor exced dreptul la opinie a funcționarului public și care sunt în măsură să creeze tensiune între majoritate și minorități, amplificând eventualele stereotipuri și judecăți care există în societate”, prevede proiectul.
Parlamentarii au în vedere inclusiv comprtamentul funcționarilor publici online, pe rețelele de socializare
”Fiecare funcționar public, în concordanță cu obligația generală de loialitate, este obligat să-și adapteze comportamentul și în mediul on-line, manifestând un comportament rezervat în privința unui site cu conținut xenofob, rasist, naționalist, misogin ori antisemit, ca prin acest comportament să nu pună în pericol încrederea cetățenilor în serviciul public, serviciu asigurat de funcționari publici care se ghidează pe principii fundamentale constituționale, cum ar fi demnitatea umană”, explică inițiatorii modificării.
Profit.ro a prezentat unele din cele mai improtante prevederi ale Codului Administrativ.
Autoritățile nu mai ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare
În proiectul de Cod Administrativ era prevăzut că: ”autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”.
Parlamentarii au modificat prevederea și au stabilit că: ”Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora, au obligația de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”.
Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funție după terminarea mandatului
Astfel, spre deosebire de alți candidați, la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.
Pensie specială pentru toți aleșii locali și dreptul liderilor locali de a fi membri ai unui ”grup de interes economic”
Parlmentarii au modificat proiectul de Codul pentru a institui pensia specială pentru aleșii locali, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată corespunzătoare funcției.
Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor fi beneficiarii acestor pensii.
Primarii vor putea funcționa ca PFA și reprezenta grupuri de interese economice
Funcția de primar, viceprimar, președinte sau viceprimar al consiliului județean nu va mai fi incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, respectiv cu calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Aceste incomptaibilități au fost eliminate de parlamentarii puterii.
Mandatul de consilier local va fi însă validat fără ca acesta să mai dovedească prin cazier că nu este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și nici că nu este pus sub interdicție judecătorească
Măsura este luată cu ”scopul de a simplifica procedura de validare”, arată inițiatorul.
Dacă pentru aleși și autorități locale au fost prevăzute o serie de exceptări de la normele în vigoare, în schimb Autorități Naționale a Funcționarilor Publici parlamentarii i-au redus o serie de atribuții privind organizarea concursurilor și evaluarea funcționarilor publici.
Modificările au generat o reacție de avertisment din partea Bruxelles-ului.
Terenurile, lacurile și plajele ajung mai ușor în domeniul public al autorităților locale
În proiectul aprobat de senatori, ”justificarea temeinică a uzului sau a interesului public național, județean sau local” a fost eliminată în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia prin hotărâre a Guvernului, cât și la trecerea unor astfel de bunuri din domeniul privat al unei localități în domeniul public al acesteia.
Tot la propunerea majorității, lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național au fost incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al județului.
Noi condiții privind contractele de concesiune și redevențele care revin autorităților locale penrtru resursele de suprafață
Aleșii au stabilit că, în cazul resurselor de suprafață, redevența obținută se distribuie 40% la bugetul local al județului, 40% la bugetul localității unde există exploatarea, iar doar 20% la bugetul de stat.
Guvernul vrea să încurajeze autoritățile locale să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni, firme sau alte instituții publice
În acest scop, Serviciul de Telecomunicații Speciale va configura adrese de e-mail oficiale pentru fiecare localitate, astfel încât autoritățile să nu mai folosească adrese neoficiale de la furnizori precum yahoo, gmail sau hotmail.
Conform propunerii Guvernului, preluate de parlamentari, ”unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, persoane fizice sau persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de comunicare oficială”.
Proiectul de Cod mai prevede că începând cu 1 ianuarie 2020 în administrația publică nu va mai fi folosit sigiliul autorităților și instituțiilor publice, certificarea autenticității și forța juridică a actelor fiind dată de semnătura persoanei competente.
Proiectul Codului Administrativ va fi transmis acum spre vot și Camerei Deputaților, iar apoi va trebui promulgat și de președintele Iohannis pentru a intra în vigoare.
