Intervenționismul statului în economia românească, dar și deficitul bugetar sau datoria publică, s-ar putea amplifica, mai multe companii de stat având posibilitatea de a solicita ajutoare de stat în urma deciziei Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de a cere schimbarea procedurilor de acordare a unui astfel de ajutor, dar și a Legii Concurenței.
Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor, MFP n-ar mai fi instituția obligată să inițieze/redacteze memorandumul privind încadrarea măsurilor de ajutor de stat în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român, care trebuie aprobat de Guvern la acordarea fiecărui astfel de ajutor. Responsabilitatea redactării acestui memorandum ar reveni inițiatorului propunerii de acordare de ajutor de stat, MFP păstrându-și doar obligația de a a-l aviza, pozitiv sau negativ, după caz.
În prezent, potrivit prevederilor art. 7, alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, MFP este obligat să redacteze toate aceste memorandumuri, nefiind necesară promovarea masurilor de ajutor de stat prin memorandum numai în cazul în care acestea sunt finanțate din fonduri europene, precum și în cazul în care sunt inițiate de autoritățile publice locale.
Elementele unui Memorandum
MFP inițiază/redactează în prezent fiecare memorandum pe baza datelor primite de la furnizorul/inițiatorul măsurii de ajutor de stat, care are obligația transmiterii MFP tuturor informațiile necesare evaluării și încadrării măsurilor susceptibile a reprezenta ajutor de stat sau ajutor de minimis în politicile economico-bugetare și financiare ale statului. Printre elementele principale ale unui memorandum se numără obiectivul măsurii (informații detaliate privind oportunitatea promovării măsurii, studii de piață, analize de impact, consultări publice), baza legală (date și informații privind compatibilitatea schemei de ajutor de stat/ajutor individual sau ajutor de minimis cu legislația ajutorului de stat), furnizorul și beneficiarul măsurii, instrumentul de acordare, durata derulării măsurii și bugetele previzionate, costurile eligibile, și cuantificarea efectelor/rezultatelor preconizate după implementarea măsurii.
MFP invocă incapacitatea administrativă
MFP își justifică demersul prin incapacitatea administrativă (“capacitatea redusa a Ministerului Finanțelor Publice de a procesa în timp real toate datele și informațiile transmise de furnizori/inițiatori”) de a redacta aceste memorandumuri. Potrivit oficialilor ministerului, MFP ar trebui să facă doar evaluarea ”datelor cu privire la eventualele modificări asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare prin creșterea sau scăderea impozitelor, contribuțiilor, taxelor, precum și date privind impactul financiar pe care măsura îl poate avea asupra bugetului de stat sau a bugetelor locale și, după caz, datoriei publice”.
“Din practică reiese că toate celelalte elemente prevăzute făcând parte din documentul pe care fiecare furnizor/inițiator al unei măsuri de ajutor de stat/minimis are obligația să-l transmită Ministerului Finanțelor Publice, pot fi prezentate și evaluate, în mod real, doar în urma parcurgerii procedurilor de consultare cu reprezentanții Consiliului Concurenței în baza atribuțiilor ce revin acestei instituții. În cele doua luni de aplicare a H.G. nr. 437/2015 privind procedura de aprobare și conținutul memorandumului s-a constatat că mecanismul creat în vederea aplicării normelor în materia ajutorului de stat, a condus la îngreunarea, cu perspectiva iminenta a blocării în următoarele 6 luni, a promovării oricăror măsuri de sprijin ale statului.”, se precizează în Nota de Fundamentare a proiectului.
În plus, susține MFP, monitorizarea respectării prevederilor în materia ajutorului de stat, evaluarea strategiilor în domeniul ajutorului de stat și dezbaterea rapoartelor furnizorilor referitoare la impactul în economie a ajutoarelor pe care aceștia le acordă, sunt deja reglementate printre atribuțiile Consiliului interministerial aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat.
“Modelul” Complexului Energetic Hunedoara
MFP oferă și un exemplu edificator, cel al Complexului Energetic Hunedoara SA, “cel mai mare agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara, unul dintre producătorii de energie electrică importanți din România care, cu o capacitate instalată de 1.225 MW, asigură o bună parte din totalul producției naționale de energie electrică, fiind cel mai mare producător de energie electrica din partea de nord-vest a României”.
În opinia MFP, “o lipsă de reacție rapida a autorităților statului în acest caz sau o tergiversare a acordării măsurilor de sprijin identificare ar fi condus la întreruperea activității unității respective, declanșarea unor mișcări sociale de amploare și punerea în pericol a sistemului energetic național”.
MFP nu precizează impactul financiar al propriului proiect
Paradoxal este că, deși precizează că scopul actului normativ este accelerarea procesului de acordare de ajutoare de stat, în prezent blocat, MFP nu estimează niciun impact financiar asupra bugetului general consolidat. Cu alte cuvinte, MFP crede că poate estima impactul fiecărei măsuri în parte, însă nu poate estima o sumă a acestora. Majorarea numărului de ajutoare de stat acordate va conduce în mod inevitabil la o reducere a veniturilor, bugetare, la o majorare a cheltuielilor bugetare și la o creștere a nivelului datoriei publice, cel puțin pe termen scurt.
Facilitățile fiscale nu sunt ajutor de stat dacă furnizorul se comportă ca un creditor privat prudent
În plus, în practică, MFP poate acorda facilități fiscale, iar celelalte instituții publice furnizoare pot aloca fonduri, suspecte a putea fi considerate ajutoare de stat, fără a le trata ca atare, adică fără a redacta memorandumul ce ar trebui aprobat de Guvern. Potrivit unui răspuns primit de Profit.ro de la Consiliul Concurenței o facilitate fiscală “poate să nu fie considerată ajutor de stat dacă ANAF sau furnizorul facilităților fiscale se comportă ca un creditor privat prudent, adică dacă acest “împrumut” a fost acordat în condițiile pieței (de exemplu s-au cerut garanții, beneficiarul plătește dobânzi la nivelul pieței etc.).” Responsabilitatea memorandumului privind încadrarea măsurilor de ajutor de stat în politicile economico-bugetare și financiare ale statului aparținea până în prezent MFP, care îl putea redacta sau nu. Iar dacă proiectul de lege al MFP va fi aprobat, responsabilitatea va aparține fiecărei instituții publice care va furniza fondurile ce ar putea fi suspectate a reprezenta un ajutor de stat. Și fiecare astfel de instituție (minister, autoritate publică etc) va redacta sau nu acest memorandum, după cum va crede de cuviință, rămânând la latitudinea ei să decidă dacă s-a comportat ca un creditor privat prudent.
