După ce Nayib Bukele a devenit președinte al El Salvador în 2019, țara era în pragul falimentului. Semnele de avertizare erau familiare: datorii mari, cheltuieli enorme cu dobânzile, deficite bugetare mari, rezerve scăzute în dolari, investiții anemice și creștere economică lentă.
Negocierile cu FMI erau în impas, în timp ce atacurile repetate ale lui Bukele asupra justiției, a opoziției și a presei nu emanau prea multă credibilitate, scrie publicația elenă Money Review.
În scurt timp a fost cultivată obsesia pentru criptomoneda: În 2021, El Salvador a devenit prima țară din lume care a legalizat Bitcoin, alături de dolar. Președintele s-a angajat să ignore piețele tradiționale de capital, urmărind să strângă miliarde cu tehnologia blockchain, arată Hotnews.ro
În noiembrie 2022, președintele Nayib Bukele a anunțat că El Salvador va construi „Bitcoin City”, un oraș finanțat cu această criptomonedă, alimentat cu energie de la un vulcan și unde singura taxă va fi TVA.
Piețele tradiționale i-au întors spatele și prețurile obligațiunilor s-au prăbușit. Când guvernul a început să amâne plata salariilor, investitorii s-au pregătit pentru ce e mai rău.
Și totuși, El Salvador a primit aprobarea pentru un împrumut de 1,4 miliarde de dolari la sfârșitul lunii februarie pe o perioadă de 40 de luni. Pentru a obține acești bani, a făcut promisiuni legate de disciplina fiscală. În același timp, însă, limitează și experimentul cu criptomonede. Conform unei legi recente, taxele nu vor putea fi plătite în Bitcoin, iar acceptarea monedei de către sectorul privat va fi voluntară.
Obligațiunile au revenit la niveluri normale. Deficitul bugetar de la 10% în 2020 a revenit la între 2 și 3%. Reducerea evaziunii fiscale, fluxurile puternice de remitențe și redresarea economică au stimulat veniturile guvernamentale, în timp ce reducerea treptată a subvențiilor pentru energie și a programelor de pandemie a limitat cheltuielile.
Împrumutul FMI reduce riscul unei crize a datoriilor, mai ales dacă speranțele devin realitate.Cu datorii mari și o creștere economică scăzută, strângerea de bani cu un randament de 12% nu este sustenabilă. Un faliment ar fi deosebit de dăunător pentru El Salvador, deoarece nu are un creditor de urgență care să excludă un colaps bancar sau un risc sistemic. Depozitele bancare sunt doar parțial garantate de autorități, așa că un faliment ar putea declanșa o criză bancară sau chiar o de-dolarizare.
În ceea ce privește Bitcoin, eliminarea sa poate fi mai mult o binecuvântare decât un blestem. Bukele promovase criptomoneda ca o modalitate de a oferi servicii financiare celor două treimi dintre adulții care nu au conturi bancare și de a reduce costul remitențelor, care se ridică la aproape un sfert din PIB. Cu toate acestea, principalele obstacole sunt dimensiunea economiei și analfabetismul digital.
Remitențele sunt scumpe, deoarece El Salvadorienii trimit și primesc numerar, o activitate costisitoare și mai scumpă din cauza criminalității. Guvernul s-a grăbit, de asemenea, să retragă portofelul digital Chivo, deoarece au existat erori și furturi de identitate.
FMI a evitat să acorde împrumuturi către El Salvador atâta timp cât Bitcoin era o monedă oficială. Fluctuațiile au creat riscuri pentru stabilitatea financiară și fiscală. Fondul a evidențiat, de asemenea, potențiala utilizare a Bitcoin de către infractori.
Țara, însă, a continuat să cumpere până la 1,6 Bitcoin pe zi până la încheierea acordului. În total, el deține 6.102 Bitcoin în valoare de aproximativ 550 de milioane de dolari.
În ciuda acestor câștiguri, criptomonedele au adus mai multe probleme decât beneficii pentru El Salvador. Mai mult, după cum arată datele recente, moneda digitală nu a convins niciodată publicul, în timp ce politica de promovare și adoptare a costat un total de 375 de milioane. dolari.
După cum notează The Economist, deși Bitcoin poate rămâne un activ în rezerva strategică a țării, nu va mai avea curs legal. Bukele se alătură astfel numeroșilor susținători Bitcoin care nu au reușit să-și finalizeze această utopie a criptomonedei.
