Un atac al Rusiei asupra unui stat membru NATO este posibil chiar din această toamnă.
Este avertismentul transmis acum de expertul militar, istoricul și profesorul de la Universitatea Potsdam Sönke Neitzel, într-un interviu acordat publicației germane BILD.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Despre un posibil astfel de atac al Rusiei au vorbit recent și alți experți și oficiali europeni – ei au avansat însă un orizont de timp mai îndepărtat. Oficialii SUA au fost mai optimiști: „Pur și simplu nu cred că vrea să cucerească toată Europa”, a declarat emisarul lui Trump, Steve Witkoff, cu referire la Vladimir Putin.
Sönke Neitzel, un istoric german specializat în cel de-al Doilea Război Mondial, se teme că Rusia ar putea lansa un atac asupra unei țări NATO – posibil Lituania – chiar în această toamnă, dacă condițiile pentru un astfel de pas vor fi întrunite, scrie Hotnews.ro.
Neitzel, profesor de istorie militară la Universitatea din Potsdam, și-a explicat temerile spunând în interviul acordat tabloidului Bild, că „situația securității în lume s-a schimbat” din cauza lui Vladimir Putin, precum și a politicilor președintelui american Donald Trump.
„Vedem că Rusia a anunțat exerciții pe scară largă în Belarus. Vedem o teamă puternică în țările baltice că, în timpul acestor exerciții, trupele ruse ar putea trece granița. Și vedem că articolul 5 al tratatului NATO ar putea să nu mai funcționeze, cel puțin pentru SUA. Descurajarea slăbește”, a remarcat istoricul.
El a citat mai mulți factori care ar putea determina un război în Europa, inclusiv „modul în care reacționează NATO în general, ce rol joacă Trump, ce rol joacă europenii, dacă pacea în Ucraina este obținută în orice formă”.
„Expresia «Ultima vară de pace» nu mai este, din păcate, ceva complet nerealist; s-ar putea întâmpla”, a spus el.
În opinia expertului însă, Putin nu va ataca alte țări europene atât timp cât este în război în Ucraina.
„Am fost întotdeauna în umbra SUA”
Istoricul și-a exprimat speranța că europenii vor face față amenințării dacă SUA nu le vor veni în ajutor în caz de război, deși înainte de aceasta europenii au așteptat întotdeauna o intervenție americană.
„Amintiți-vă de războiul din Kosovo: 75% din loviturile aeriene au fost efectuate de SUA. În Irak și Afganistan, europenii au fost, strict vorbind, doar trupe auxiliare. Iar când SUA au plecat, au plecat și europenii, chiar dacă avem 500 de milioane de cetățeni în UE. Am fost întotdeauna în umbra SUA”, a subliniat Naitzel.
În același timp, Naitzel spune că „democrațiile sunt capabile de multe lucruri”, deoarece alte țări puternice rămân în NATO:
„Canada rămâne în alianță. Există semnale încurajatoare de la Paris, Londra și acum Berlin că poate noi, europenii, învățăm în sfârșit să mergem pe cont propriu”, a spus el.
Comisia Europeană a propus recent un plan de 800 de miliarde de euro pentru înarmarea Europei, iar multe guverne de pe bătrânul continent au crescut sau au anunțat creșterea cheltuielilor militare.
Cele mai mari puteri militare ale Europei elaborează de asemenea planuri pentru a prelua de la SUA responsabilități mai mari pentru apărarea continentului, inclusiv o propunere către administrația Trump pentru un transfer gestionat în următorii cinci până la zece ani, a scris Financial Times.
Problemele Germaniei
Cu referire la propria țară, Neitzel a spus că Germania nu este pregătită pentru o astfel de evoluție a evenimentelor, una dintre marile probleme fiind lipsa de reformă a armatei – „pentru că reforma nu a fost un proiect al întregului cabinet, ci doar un proiect al unor miniștri individuali care nu au îndrăznit să întoarcă Bundeswehr-ul cu susul în jos”.
„Cancelarul trebuie să spună că acesta este proiectul nostru guvernamental, aceasta este prioritatea noastră acum! Ministrul Transporturilor, ministrul Muncii, ministrul Construcțiilor trebuie, de asemenea, să participe la acest lucru. La urma urmei, Bundeswehr-ul este parte integrantă a infrastructurii”, a subliniat profesorul.
El a spus că cea mai mare problemă a armatei germane este muniția: din 1990, a spus el, oficialii germani au cumpărat atât cât era necesar pentru exerciții, dar nu pentru război.
„Chiar și în timpul Războiului Rece, muniția a fost punctul slab. Exista suficient combustibil, existau suficienți soldați, existau planuri de mobilizare. Dar de cele mai multe ori nu existau muniții decât pentru 7-10 zile”, a spus el.
Istoricul a adăugat că ar include în categoria muniției și dronele de atac, unde situația Germaniei este, de asemenea, deficitară.
Potrivit lui Knightzel, informațiile vor deveni, de asemenea, o problemă „dacă SUA încetează sprijinul în materie de informații”.
„Avem prea puțini sateliți… Avem nevoie și de o apărare antiaeriană mai puternică: cum să ne protejăm de rachete, elicoptere, avioane?”, a subliniat expertul.
Temerile oficialilor europeni
Despre un posibil atac al Rusiei împotriva unui stat NATO au vorbit recent și alți experți și oficiali europeni, în ciuda asigurărilor Moscovei, care a spus repetat că nu ia în calcul așa ceva.
„Cine poate crede (…) că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a insistat Emmanuel Macron în timpul discursului său televizat de marți seară. În același timp, numeroase capitale occidentale au avertizat cu privire la posibilitatea unui război pe teritoriul european înainte de sfârșitul deceniului.
Înainte de cuvintele șefului statului francez, mai multe țări europene au lansat avertismente, mai mult sau mai puțin oficiale: după actualul conflict din Ucraina, care tocmai a intrat în al patrulea an, Vladimir Putin ar putea avea noi planuri belicoase față de Occident.
Mai întâi a fost o notă secretă a armatei germane, dezvăluită de ziarul Bild în ianuarie 2024. Deși nu era decât pregătirea unui scenariu, ca și altele, aceasta anticipa o ofensivă rusă pe frontul de est al Organizației Atlanticului de Nord, cu un al treilea război mondial care ar fi urmat să înceapă în vara anului 2025, reamintește France info.
Mai multe servicii de informații au susținut teoria unui atac iminent al Rusiei asupra uneia sau chiar mai multor țări occidentale. „Kremlinul anticipează probabil un conflict cu NATO în următorul deceniu”, potrivit unui raport al serviciului secret estonian din februarie 2024.
De-a lungul lunilor de război, spectrul unui război pe termen mediu a crescut. „Din punct de vedere uman și material, forțele armate ruse vor fi probabil în măsură să efectueze un atac asupra NATO încă de la sfârșitul acestui deceniu”, a declarat Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj, în fața Bundestagului german, la mijlocul lunii octombrie. În opinia sa, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.
La jumătatea lunii februarie, și serviciile de informații daneze au invocat posibilitatea unui „război pe scară largă” purtat de forțele ruse până în 2030. „Rusia va fi probabil mai dispusă să folosească forța militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor țări europene membre ale NATO, dacă va percepe NATO ca fiind slăbită militar sau divizată politic”, avertiza raportul.
Aceste scenarii sunt cu atât mai credibile cu cât atitudinea lui Donald Trump, a cărui administrație a suspendat ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, slăbește frontul occidental împotriva Moscovei.
Emisarul SUA crede că Putin vrea pace
Negociatorii din SUA și Rusia discută luni la Riad despre un armistițiu parțial în Ucraina, cu oficialii americanii încrezători că Moscova își dorește pacea.
Emisarul Steve Witkoff și-a exprimat optimismul duminică, afirmând că îl percepe pe președintele rus Vladimir Putin ca fiind dornic să pună capăt conflictului care durează de peste trei ani.
„Simt că el vrea pace”, a declarat Steve Witkoff pentru postul american de televiziune Fox News, potrivit Reuters și News.ro.
Întrebat despre criticile Occidentului la adresa lui Putin, Witkoff a spus că „există întotdeauna două părți ale unei povești” și a minimizat îngrijorările aliaților NATO din Washington, potrivit cărora un eventual acord ar putea încuraja Rusia să invadeze și alte state vecine.
„Pur și simplu nu cred că vrea să cucerească toată Europa. Este o situație mult diferită față de cea din Al Doilea Război Mondial”, a spus Steve Witkoff.
