Judecătorii de la tribunalul central al distructului Seul aveau de ales între pedeapsa cu moartea, cerută de către parchet, și închisoarea pe viață, singura alternativă prevăzută de lege pentru pedepsirea insurecției, o infracțune penală.
Nicio execuție nu a mai avut loc în Coreea de Sud din 1997, însă zeci de condamnați aștepată pe culoarul morții, scrie News.ro.
Anterior, în luna ianuarie, Yoon Suk Yeol a fost condamnat la cinci ani de închisoare considerând că acesta a obstrucționat arestarea după ce nu a reușit să impună legea marțială.
La puțin mai mult de un an după lovitura de stat împotriva Parlamentului, care a provocat o gravă criză politică și a dus la destituirea sa, a sosit momentul decontării pentru fostul lider conservator, în vârstă de 65 de ani.
El însuși un fost procuror de renume, Yoon este judecat în cadrul mai multor procese, dintre care cel mai important, pentru insurecție, ar putea duce la condamnarea la pedeapsa cu moartea.
Acesta este acuzat că a exclus membri ai guvernului de la o reuniune privind pregătirea instaurării legii marțiale, precum și că a împiedicat anchetatorii să îl aresteze.
Fostul președinte s-a baricadat timp de săptămâni întregi în reședința sa din Seul, sub protecția gărzilor sale de corp, reușind chiar să zădărnicească o primă razie.
În cele din urmă, el a fost arestat în ianuarie anul trecut, în urma unui asalt violent care a durat câteva ore. Yoon a devenit astfel primul președinte sud-coreean în exercițiu care a fost arestat și încarcerat.
Parlamentul înconjurat
La originea acestei crize se află seara de 3 decembrie 2024, când Yoon Suk Yeol a șocat țara, anunțând la televizor impunerea legii marțiale și trimiterea trupelor la Parlament pentru a-l reduce la tăcere.
El a dat înapoi câteva ore mai târziu, după ce un număr suficient de deputați au reușit să se strecoare în hemiciclul înconjurat de soldați pentru a vota suspendarea decretului său.
Yoon a justificat legea marțială, o măsură fără precedent în Coreea de Sud de la dictaturile militare din anii 1980, prin faptul că Parlamentul controlat de opoziție bloca bugetul.
În discursul său televizat, el a afirmat că acționează pentru a proteja țara de ”forțele comuniste nord-coreene” și pentru a ”elimina elementele ostile statului”.
El a fost în cele din urmă destituit de Curtea Constituțională în aprilie anul trecut, declanșând alegeri prezidențiale anticipate câștigate de Lee Jae Myung, din opoziția de stânga.
Procesul continuă în instanță pentru fostul lider și anturajul său, iar procurorii au cerut o pedeapsă de zece ani de închisoare pentru acuzațiile de obstrucționare a justiției, pentru care Yoon va fi condamnat vineri.
În procesul său separat pentru insurecție, procuratura a cerut, marți, pedeapsa cu moartea, care este încă în vigoare în Coreea de Sud, chiar dacă nu a mai avut loc nicio execuție din 1997.
În ultima sa declarație înainte de deliberare, fostul președinte a afirmat că a făcut pur și simplu uz de prerogativele sale legale de șef al statului.
”Nu a fost vorba de o dictatură militară care reprima cetățenii, ci de un efort de a salva libertatea și suveranitatea și de a consolida ordinea constituțională”, a declarat el, potrivit agenției de presă Yonhap.
Într-un alt proces, fostul președinte este acuzat de procuratură că a provocat Coreea de Nord ordonând trimiterea de drone deasupra Phenianului, în speranța de a declanșa o reacție din partea țării vecine care ar fi justificat impunerea legii marțiale.
