Germania a intrat într-o perioadă de criză politică majoră, prin destrămarea fragilului Guvern de coaliție al cancelarului Olaf Scholz, care deschide calea unor probabile alegeri anticipate la începutul lui 2025, relatează AFP.
Acest cutremur nu putea pica într-un moment mai prost pentru prima economie europeană, care se confruntă cu o gravă criză industrială și care este îngrijorată de repercusiunile asupra comerțului și securității sale a alegerii republicanului Donald Trump ca președinte al Statelor Unite.
Coaliția heterocolită din care fac parte Partidul Social Democrat (SPD), Verzii (ecologiști) și Partidul Liberal (FDP) s-a făcut țăndări în urma destutirii ministrului Finanțelor Christian Lindner, liderul liberalilor, scrie News.ro.
”Avem nevoie de un Guvern capabil să acționeze și care să aibă forța să ia deciziile necesare pentru țara noastră”, a pledat cancelarul social-democrat într-o alocuțiune solemnă.
În urma unor ”ultimatumuri” ale ministrului său al Finanțelor, susținătorul unui rigorism bugetar strict, Olaf Scholz a apreciat că nu mai are ”suficientă încredere în vederea continuării unei cooperări”.
Ceilalți miniștri liberali și-au anunțat plecarea din Guvern, privându-l astfel pe Scholz de o majoritate în Bundestag (Camera Deputaților).
VOR CRUCIAL LA JUMĂTATEA LUI INAUARIE
Cancelarul a anunțat că le va cere, la 15 ianuarie, deputaților să se pronunțe asupra organizării unor alegeri anticipate.
Această decizie este rezultatul mai multor luni de certuri între cele trei partide din Guvern pe tema politicii economice de purtat, care s-a accentuat în timpul pregătirii bugetului aferent lui 2025, care este necesar să fie adoptat cu orice preț în noiembrie.
În cazul în care aleșii din Bundestag vor să aibă loc alegeri legislative anticipate înainte de termen, în septembrie 2025, ele vor putea să aibă loc ”cel mai târziu la sfârșitul lui martie”, a anunțat Olaf Scholz.
Ministrul Economiei și Climei, ecologistul Robert Habeck, consideră că nu existră nicio îndoială și că partidul său va susține calea ”alegerilor anticipate ordonate”.
Olaf Scholz și Christian Lindner și-au prezentat nemulțumirile în presă.
Christian Lindner ”mi-a trădat prea adesea încrederea” , l-a acuzat Olaf Scholz, denunțând un comportament ”egoist”.
Bardul austerității bugetare i-a replicat imediat, reproșându-i cancelarului faptul că antrenează țara ”într-o fază de incertitudine” prin această ”ruptură calculată a acestei coaliții”.
Divorțul s-a consumat după o zi de negocieri de criză, organizate la sediul Cancelariei, cu scpoul încercării salvării Executivului condus de către Scholz din 2021.
”Aceasta nu este o zi bună pentru Germania și nici pentru Europa”, a deplâns ministrul de Externe Annalena Baerbock, altă reprezentantă Verzilor.
Joi, la Budapesta, la un summit al Comunității Politice Europene (CPE), cancelarul urmează să depună eforturi să-și asigure partenerii europeni, dar și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia Berlinul îi este al doilea susținător.
Spargerile colaiției sunt foarte rare în Germania, iar Olaf Scholz voia inițial să o conducă pe-a sa până la viitoarele alegeri legislative, prevăzute la 28 septembrie 2025.
Însă echipa guvernamentală este subminată de luni de zile de disensiuni politice - cu privire la economie și imigrație - și de certuri personale.
UMBRA LUI TRUMP
Fără liberali și fără o majoritate în Parlament, Olaf Scholz speră să poată rezista câteva luni, să conducă un Guvern minoritar și să obțină adoptarea unor legi.
El a anunțat că-i va propune liderului poziției conservatoare CDU-CSU, Friedrich Merz, să ”coopereze în mod constructiv în problemele cruciale pentru țara noastră”, și anume în domeniul economiei și apărării.
Olaf Scholz spera ca alegerea lui Donald Trump, un adept al protecționismului și confruntărilor diplomatice, să oblige coaliția să-și strâgă rândurile.
Însă s-a produs contrariul. FDP a apreciat că alegerile din Statele Unite fac și mai urgentă o schimbare a direcției economice a Germaniei.
Dacă ar avea loc alegeri mâine, opoziția conservatoare s-ar clasa pe primul loc cu peste 30% dintre voturile exprimate, potrivit unor sondaje, iar liderul acesteia Friedrich Merz ar fi favorit la postul de cancelar.
Însă el ar întâmpina, la rândul său, dificultăți să formeze o coaliție majoritară, în contextul în care Partidul Alternativa pentru Germnaia (AfD, extremă dreapta) se clasează pe locul doi în sondaje.
