Industria farmaceutică este un pilon important al economiei europene, însă scăderea competitivității determină companiile să caute alte regiuni pentru investiții. Problema nu este doar economică, deoarece lansarea unor medicamente esențiale ar putea fi afectată, întrucât nivelul prețurilor și reglementările descurajează introducerea lor pe piața europeană.
Potrivit analistului ING Diederik Stadig, incertitudinea din Statele Unite și amenințarea aplicării politicii ”națiunii celei mai favorizate” în stabilirea prețurilor la medicamente oferă companiilor farmaceutice un instrument de negociere în relația cu guvernele și autoritățile de reglementare europene.
Această politică presupune ca prețul unui medicament în SUA să fie stabilit la nivelul celui mai scăzut preț plătit de o altă țară comparabilă, scrie News.ro.
În același timp, China a devenit un actor major în biotehnologie, motorul de inovație al industriei farmaceutice. Companiile farmaceutice globale privesc tot mai mult spre această țară pentru cercetare și pentru dezvoltarea viitoarelor medicamente de succes.
În urmă cu câteva decenii, Europa era centrul incontestabil al cercetării farmaceutice. În 1990, aproape jumătate din cercetarea și dezvoltarea globală în domeniu avea loc în Europa, în timp ce aproximativ o treime era realizată în Statele Unite, potrivit datelor ING. În prezent, ponderea SUA a crescut la 55%, în timp ce cea a Europei a scăzut la 26%.
De ani de zile, companiile se plâng de piețele de capital fragmentate din Europa, de lipsa unei piețe unice pentru stabilirea prețurilor și desfășurarea studiilor clinice, precum și de politicile inegale de rambursare.
Tarifele impuse de SUA și politica de stabilire a prețurilor la nivelul ”națiunii celei mai favorizate” au adus o presiune suplimentară asupra Europei pentru a-și îmbunătăți competitivitatea. Washingtonul tratează tot mai mult biotehnologia și lanțurile de aprovizionare cu medicamente ca pe o problemă de securitate națională, subliniind importanța menținerii producției pe teritoriul american.
China a devenit, între timp, un lider al inovării, încheind acorduri majore cu companii farmaceutice globale pentru a accesa cercetarea științifică aflată în stadii incipiente. În urmă cu zece ani, moleculele dezvoltate în China reprezentau doar 4% din pipeline-ul global de medicamente. Astăzi ele reprezintă aproape o treime, potrivit ING.
Statele Unite continuă să fie cea mai importantă piață pentru companiile farmaceutice, iar prețurile mai ridicate ale medicamentelor oferă un stimulent puternic pentru producție. Un studiu al RAND Corporation din 2024 arată că prețurile medicamentelor în SUA sunt aproape de trei ori mai mari decât în alte 33 de țări dezvoltate.
Totuși, politica de prețuri bazată pe ”națiunea cea mai favorizată” amenință marjele de profit ale companiilor, care trebuie să decidă dacă amână lansarea medicamentelor în Europa pentru a evita stabilirea unor prețuri mai mici în SUA sau dacă adoptă un preț global unic, chiar dacă acesta este prea ridicat pentru unele piețe.
În prezent, unele medicamente lansate în SUA nici măcar nu ajung pe piața europeană din cauza prețurilor mai mici, iar situația ar putea deveni și mai dificilă în viitor.
Potrivit Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, Europa riscă să piardă teren în domeniul științelor vieții dacă nu crește investițiile în medicamente noi, nu accelerează accesul pacienților la tratamente și nu creează un mediu mai favorabil pentru companiile inovatoare.
Europa cheltuie aproximativ 1% din PIB pentru produse farmaceutice, comparativ cu 2% în SUA și 1,8% în China. Cheltuielile pentru medicamente în Uniunea Europeană au rămas în mare parte stagnante timp de două decenii.
În același timp, sectorul biotehnologic european este afectat și de fragmentarea reglementărilor. Spre deosebire de SUA, unde există centre consolidate de inovație precum Boston sau Silicon Valley, Europa rămâne împărțită în 27 de sisteme de reglementare diferite. Companiile biotehnologice europene primesc de cinci până la zece ori mai puțin capital de risc decât cele americane.
Există totuși și semne de revenire. Uniunea Europeană a propus recent o Lege privind biotehnologia, menită să simplifice reglementările, să accelereze studiile clinice și să reducă deficitul de investiții. Spania a devenit, de asemenea, un hub atractiv pentru cercetarea clinică datorită sprijinului guvernamental.
În plus, Uniunea Europeană a propus și Legea privind medicamentele critice, pentru a îmbunătăți disponibilitatea și producția medicamentelor esențiale, pe fondul penuriilor apărute în timpul pandemiei de COVID-19 și al tensiunilor geopolitice.
Analiștii spun că Europa are încă potențialul de a redeveni un lider în domeniul farmaceutic, însă acest lucru depinde de capacitatea statelor membre de a elimina barierele interne și de a accelera reformele necesare pentru a sprijini inovarea.
