DOCUMENT Guvernul a stabilit pe ce va cheltui 30 miliarde euro, după pandemie

Planul Național de Redresare și Reziliență va avea un buget propus de 30,444 miliarde euro, fonduri care vor reprezenta investiții în anumkite direcții mari: Transport și Schimbări Climatice, Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență. Printre obiectivele propuse a fi realizate prin aceste investiții se numără peste 250 kilometri de autostradă, peste 140 kilometri de cale ferată modernizată/electrificată, respectiv cel puțin 7 kilometri de magistrală nouă de metrou. Sunt prevăzute, de asemenea, fonduri pentru reabilitare eneregtică a blocurilor, sistemelor de termoficare, inclusiv programe pentru susținerea mediului de afaceri.

CITEȘTE ȘI Huawei AppGallery la un an de la lansare: Peste 1.000 de aplicații românești și zeci de mii de utilizatori activi

Urmărește-ne și pe Google News

De ce este important: Conform acordului între Parlamentul European și Consiliul UE privind Bugetul Multianual al Uniunii Europene, România va beneficia în anii următori de 46,4 miliarde euro, fonduri cărora li se adaugă alte 33,5 miliarde euro din Planul de Redresare, totalul fiind de circa 79,9 miliarde euro.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) stabilește prioritățile de investiții pentru fondurile alocate pentru redresare, cu scopul de a ameliora starea economică, a crește reziliența în situații de criză și a asigura o creștere economică pe termen lung.

CITEȘTE ȘI Cîțu: "În câteva zile - prima tranșă din instrumentul SURE- 3 miliarde euro !!!!" Ziua în care ar trebui virați banii, 1 Decembrie - Ziua Națională, în săptămâna alegerilor parlamentare - stabilită de Bruxelles după consultări cu Guvernul

Guvernul a prezentat, joi seară, Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget propus de 30,444 miliarde euro.

Planul Național de Redresare și Reziliență este elaborat pe trei piloni și anume:

Pilonul I – Transport și Schimbări Climatice – cu un buget de 21,42 miliarde euro, respectiv 64,83% din total buget alocat României, este pilonul care are în vedere în special investițiile în infrastructură, pentru a ameliora starea economiei naționale, a crește accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T CORE & Comprehensive, dar și pentru a asigura investiții în infrastructură care respectă cerințele privind tranziția verde și digitalizarea precum și investiții în creșterea adaptării la schimbările climatice. Vor fi finanțate și investițiile în eficiența energetică și energie regenerabilă, pentru a reduce pierderile de energie, dar și pentru a îmbunătăți standardele de locuit ale populației.

Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului – are un buget alocat în valoare de 6,5 miliarde euro, respectiv un procent de 19,69% din totalul valorii bugetului. Pilonul II are drept obiectiv specific îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate, mai ales la nivelul marilor servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și a calității serviciilor publice prestate la nivel local, având drept scop final îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației, dar și creșterea calității vieții populației. De asemenea, în cadrul pilonului II se urmărește valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a asigura îmbunătățirea serviciilor prestate populației inclusiv cu scopul de a asigura ameliorarea stării economice la nivel local.

CITEȘTE ȘI Avantaj Client 8.087 euro TVA inclus pentru Sprinter 314 CDI Furgon, 11 mc, cu tracțiune față. Îndreaptă-te spre reușită!

Pilonul III – Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență - are un buget estimat în valoare de 5,08 miliarde euro, respectiv un procent de 15,40% din totalul bugetului alocat. Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare precum și prin îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute de acestea, creșterea aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și servicii inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și creșterea capacității de reziliență a României în domeniul sănătății și a crizelor alimentare.

Fiecare pilon din cadrul planul național strategic este dezvoltat pe 12 domenii de intervenție care cuprind: transport durabil, schimbări climatice, mediu, energie și tranziție verde, eficiență energetică, mobilitate și regenerare urbană inclusiv valorificarea patrimoniului natural și cultural, sănătate, educație, competitivitate economică, cercetare-dezvoltare, digitalizare și capacitate de reziliență.

În urma implemetării investițiilor specifice din PNRR contribuția cumulată cea mai mare la PIB o va avea sectorul de contrucții cu un impact de +2,5% din PIB precum și sectorul investițiilor cu un impact de + 2,3% din PIB.

Ca urmare a implementării priorităților de investiții cu ajutorul fondurilor externe în cadrul PNRR, se estimează un efect adițional total asupra creșterii economice de circa 1 punct procentual, în medie, în fiecare an al perioadei 2021-2026.

În plan, Guvernul prezintă reforme și obiective pentru fiecare domeniu de intervenție.

Guvernul revine asupra noii legi de vânzare a terenurilor agricole: Procedurile inițiate până la 13 octombrie vor beneficia de derogare o perioadă

CITEȘTE ȘI Guvernul revine asupra noii legi de vânzare a terenurilor agricole: Procedurile inițiate până la 13 octombrie vor beneficia de derogare o perioadă

Portofoliul investițional al domeniului Transport durabil care îndeplinește criteriile de eligibilitate este de aproximativ 16,309 miliarde euro și se constituie astfel:

- Rutier: dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere naționale de autostrăzi și drumuri situate pe rețeaua primară și secundară a României dublate de măsuri de creștere a siguranței rutiere, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice inclusiv prin realizarea/concesionarea zonelor de parcare și staționare a vehiculelor (aprox. 8,42 miliarde euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 655,4 km de autostradă și 636,2 km de drum expres și drumuri de legătură la rețeaua primară);

- Feroviar: dezvoltarea și modernizarea coridoarelor rețelei feroviare TEN-T Core ce tranzitează teritoriul României, însoțite de măsuri de înnoire a materialului rulant, echipare cu ERTMS, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice (aprox. 3,7 miliarde Euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 318,19 km noi de cale ferată modernizată și achiziția a 39 de trenuri de pasageri cu o sumă de 321 mil euro);

- Metrou: dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport public cu metroul în București, precum și în alte mari centre urbane, inclusiv achiziție de material rulant performant și prietenos cu mediu (aprox. 3,368 miliarde euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 38 km magistrale noi de metrou la care se adaugă achiziția a 50 de rame de metrou cu o valoare de 500 mil. euro).

În categoria indicatorilor urmăriți pentru sectorul de transport precum și bugetele alocate acestora sunt incluși pentru fiecare domeniu de transport următorii indicatori:

- Rutier: peste 250 km de autostradă și drumuri expres cu un buget estimat de 3,54 miliarde euro; peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget estimat de 1 mld. euro;

- Feroviar: peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată cu un buget estimat de 2,8 miliarde euro; 39 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 350 miliarde euro;

- Metrou: 7 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. euro; 50 unități de material rulant achiziționate cu un buget estimat de 500 milioane euro.

Valentin Lazea, BNR, despre soluțiile pentru scăderea cheltuielilor: Săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari și reducerea cu 20% a salariului

CITEȘTE ȘI Valentin Lazea, BNR, despre soluțiile pentru scăderea cheltuielilor: Săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari și reducerea cu 20% a salariului

În domeniul energiei, bugetul estimat pentru investiții este de 800 milioane euro, iar categoriile de investiții selectate au în vedere realizare următorilor indicatori:

- Investiții în dezvoltarea RET (sprijin pentru investiții în dezvoltarea inelului de 400 KV al României): lungime linie energie electrică (simplu + dublu circuit) - 435 km; stații retehnologizate/modernizate -11;

- Producție, transport și distribuție de energie regenerabilă: putere instalată de energie din surse regenerabile: peste 1.000 MWh;

- Rețele inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție: număr gospodării racordate la rețeaua inteligentă de distribuție a combustibililor de tranziție - 123.000; valoarea medie a proiectelor - 6.500 euro/gospodărie.

De asemenea, în categoria indicatorilor urmăriți pentru sectorul de eficiență energetică și bugetele alocate acestora sunt incluși pentru fiecare domeniu următorii indicatori:

- Eficiența energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice)

- Număr clădiri beneficiare: 250;

- Valoarea medie a proiectelor: 2 milioane euro.

- Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale colective/blocuri de locuințe

- Număr clădiri beneficiare: 300;

- Valoarea medie a proiectelor: 2.5 mil. Euro.

- Număr estimat de apartamente beneficiare: 18.000;

- Rețele inteligente de asigurare a energiei termice - Municipiul București:

- Lungime rețea de transport/distribuție energie termică reabilitată: 80 km;

- Valoarea medie a kilometrului de rețea reabilitată: 3 milioone euro.

- Rețele inteligente de asigurare a energiei termice - celelalte localități urbane. Lungime rețea de transport/distribuție energie termică reabilitată: 200 km.

Guvernul a adoptat OUG pregătită pentru salvarea COS Târgoviște. Întrebat de Blue Air, ministrul Economiei spune că ordonanța permite intervenția statului în toate sectoarele economiei

CITEȘTE ȘI Guvernul a adoptat OUG pregătită pentru salvarea COS Târgoviște. Întrebat de Blue Air, ministrul Economiei spune că ordonanța permite intervenția statului în toate sectoarele economiei

Educația va beneficia, prin PNRR, de investiții de 1,05 mld. euro în:

- Campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic, inclusiv laboratoare / ateliere școlare;

- Colegii naționale de educație bazată pe inovație;

- Modernizarea bazelor materiale destinate formării competențelor tehnice la studenți.

Totodată, în sănătate sunt vizate investiții de 1,85 miliarde euro, cu următorii indictori urmăriți:

- Infrastructură publică de sănătate – Servicii multidisciplinare

Număr unități sanitare nou create: minim 3;

Unități sanitare extinse/reabilitate/modernizate/dotate: minim 7;

Număr de beneficiari anual per unitate: minim 10.000;

- Oncologie

Număr institute oncologice existente: 3;

Unități sanitare extinse/reabilitate/modernizate: minim 12;

Paturi de spitalizare continuă nou create în institute oncologice: 160;

Capacitate suplimentară anuală de pacienți în institute oncologice: peste 10.500;

- Cardiologie

Număr institute de boli cardiovasculare existente: 4 ;

Unități sanitare extinse/reabilitate/modernizate: minim 15;

Paturi de spitalizare continuă nou create în institute de cardiologie: 300;

Capacitate suplimentară anuală de pacienți în institute de boli cardiovasculare: peste 70.000.

CITEȘTE ȘI Schemă de ajutor de stat pentru spectacole, festivaluri, librării și edituri, de 100 de milioane de euro

La capitolul ”Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale”, PNRR are umătoarele obiective:

Obiective specifice

- Facilitarea accesului la finanțare nebancară atunci când accesarea liniilor de credite nu este posibilă și crearea cadrului legal pentru asigurarea finanțării proiectelor de investiții promovate de IMM-uri prin subscripție publică sau prin instrumente financiare pentru a asigura complementaritatea cu sursele de finanțare care provin din fonduri externe nerambursabile.

- Facilitarea accesului la finanțare a întreprinderilor inovative și IMM-urilor cu risc ridicat rezultat din investiții inovative prin reglementarea cadrului legal de acces la finanțare din fonduri externe nerambursabile, finanțare bancară, instrumente financiare inovative și/sau subscripții publice pentru implementarea de proiecte de investiții.

- Înființarea Societății de Administrare a Instrumentelor Financiare din fonduri externe nerambursabile și crearea cadrului legal pentru mecanismele de funcționare ale acesteia cu ajutorul instrumentelor de tip private equity și/sau a de tip Fund of Funds pentru a asigura implementarea instrumentelor financiare cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și în completare din alte surse;

- Dezvoltarea unor piețe financiare secundare pentru creditele bancare neperformante în vederea gestionării eficiente a riscului de stabilitate financiară a instituțiilor bancare și a mediului de afaceri.

- Asigurarea accesului întreprinderilor la tehnologii avansate de producție, automatizări industriale, procese de robotizare prin facilitarea accesului la finanțări din fonduri externe nerambursabile pentru dotarea acestora cu echipamente /utilaje/tehnologii cu impact asupra productivității muncii,competitivității pe piață și pentru ameliorarea stării economice la nivel național;

- Valorificarea patrimoniului natural al României prin realizarea de infrastructuri specifice destinate exploatării resurselor naturale/patrimoniului natural pentru a asigura ameliorarea stării economice a României, crearea de noi locuri de muncă precum și pentru atragerea de investitori.

- Dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale prin implementarea proiectelor care susțin parteneriatul dintre APL și IMM-uri cu scopul de a atrage investitori, a crea locuri de muncă și de a susține dezvoltarea economică locală și a crește capacitatea de reziliență a comunităților locale;

- Înființarea de ecosisteme antreprenoriale specifice conceptului de specializare inteligentă de natura Parcurilor de Specializare Inteligentă destinate IMM-urilor pentru a facilita implementareaactivităților de transfer tehnologic desfășurate de IMM-uri sau de IMM-uri în parteneriat cu entitățile de cercetare;

- Implementarea de măsuri specifice pentru digitalizarea IMM-urilor prin achiziția de echipamente/dispozitive IT, softuri destinate proceselor de robotizare, automatizare etc.

CITEȘTE ȘI Ministerele își pun deja demnitarii și angajații pe liste pentru vaccin anti-Covid. Populația - ultima pe listă!

Bugetul estimat al domeniului de Afaceri și ecosisteme antreprenoriale este de aproximativ 3,8 miliarde Euro, se regăsește în Figura nr. 69 și se constituie astfel:

- Investiții în tehnopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligenta și alte conglomerate ale structurilor de afaceri (hub/cluster), în valoare de 750 mil. euro;

- Investiții în retehnologizări, digitalizare, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție, în valoare de 1 mld. euro;

- Investiții în sprijin pentru digitalizarea IMM-urilor, în valoare de 200 mil. euro;

- Investiții pentru consolidarea capacităților de producție necesare echipamentelor medicale și obținerii medicamentelor pentru situații de criză pandemică, în valoare de 200 mil. euro;

- Investiții în baze naturale de tratament, infrastructuri de agrement pentru valorificarea patrimoniului natural: parcuri tematice, acvaparcuri, parcuri de agrement, în valoare de 350 mil. euro;

- Investiții în echipamente/infrastructură de colectare, depozitare, sortare, procesare, ambalare, etichetare, distribuție în domeniul agro-alimentar, în valoare de 700 mil. euro;

- Investiții în echipamente pentru creșterea capacității companiilor care produc echipamente și materiale de construcții, în valoare de 200 mil. euro;

- Investiții în retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție ale întreprinderilor mari, în valoare de 400 mil. euro.