CEDO - DECIZIE România, obligată să recunoască cuplurile de același sex

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a respins astăzi cererea Guvernului României de retrimitere spre judecare a grupului de cauze Buhuceanu și alții împotriva României, în care CEDO a hotărât că România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex.

Profit.ro a relatat, în exclusivitate, că în urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a grupului de cauze Buhuceanu și alții împotriva României, în care CEDO a hotărât că România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex.

Urmărește-ne și pe Google News

Marea Cameră a respins această cerere de rejudecare a cauzei Buhuceanu, iar hotărârea CEDO este acum definitivă. România va trebui să ofere o forma de protecție juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu obligă la recunosterea unei căsătorii gay, ci a unui parteneriat civil cel puțin, conform unor surse judiciare.

Chiar săptămâna trecută, sub amenințarea penalităților Comisiei Europene, Guvernul a aprobat și trimis Parlamentului proiectul de lege prin care sunt recunoscute relațiile de familie ale cuplurilor gay, dar nu și parteneriatele civile sau căsătoriile.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Prioritate la case de marcat și ghișee, precum și parcări rezervate pentru gravide și părinți cu copii mici

De ce este important: La 23 mai și la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român, CEDO a pronunțat o hotărâre în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României, constatând faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex.

”În urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Buhuceanu și alții împotriva României.

Cererea de retrimitere a fost formulată în temeiul articolului 43 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), care stabilește că oricare dintre părțile într-o cauză poate solicita retrimiterea, în cazuri excepționale, în termen de trei luni de la data hotărârii pronunțate de o Cameră a CEDO.

Pornind de la complexitatea deosebită a hotărârii și implicațiile transversale profunde pe care executarea acesteia le are asupra legislației din România, a funcționării mecanismelor administrative și asupra societății în general, solicitarea de retrimitere se bazează pe îndeplinirea criteriului referitor la existența unei probleme privitoare la aplicarea prevederilor Convenției – conform art. 43 alin. (1)”, a arătat, pentru Profit.ro, Ministerul Afacerilor Europene (sublinierile aparțin redacției).

Cu alte cuvinte, Guvernul considera că, pe de o parte, ar exista o problemă legată de aplicarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar pe de altă parte, că punerea în practică a deciziei CEDO ar avea implicații de amploare atât asupra administrației naționale, cât și asupra societății românești.

CITEȘTE ȘI Plafonarea adaosului comercial la alimente, prelungită până la finalul anului

Procesul de retrimitere în faţa Marii Camere

Într-un termen de trei luni de la data hotărârii unei Camere, orice parte în cauză poate, în cazuri excepţionale, să solicite retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere. Termenul limită până la care Guvernul României putea să solicite retrimiterea cauzelor expira, potrivit MAE, la 23 august.

Potrivit unui document oficial al CEDO, Guvernul Româniai a solicitat retrimiterea cauzei în fața Marii Camere printr-o adresă datată 22 august.

Conform procedurii CEDO, un colegiu de cinci judecători ai Marii Camere acceptă cererea atunci când cauza ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a Protocoalelor sale, sau o altă problemă gravă cu caracter general.

Prin urmare, evaluarea admisibilității cererii de retrimitere este de competența colegiului de cinci judecători, iar supunerea efectivă a cauzei spre reexaminarea Marii Camere este independentă de voința părților, fiind un atribut exclusiv al colegiului de cinci judecători, care evaluează oportunitatea retrimiterii într-o procedură necontradictorie, nepublică și fără a oferi motive de admitere sau respingere a acesteia, mai arată MAE.

În situația în care cererea ar fi fost admisă de către Colegiu, Marea Cameră urma să se pronunțe asupra cauzei printr-o hotărâre.

Ciolacu, la întâlnirea cu șeful OMV: Nu schimbăm Legea offshore. Sper ca opoziția Austriei față de intrarea României în Schengen să nu strice imaginea OMV Petrom

CITEȘTE ȘI Ciolacu, la întâlnirea cu șeful OMV: Nu schimbăm Legea offshore. Sper ca opoziția Austriei față de intrarea României în Schengen să nu strice imaginea OMV Petrom

România, obligată și de CJUE să recunoască relațiile de familie ale cuplurilor gay

În iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în cauza C-673/16, că țările europene nu pot împiedica șederea cuplurilor de același sex căsătorite pe teritoriul lor, dacă unul dintre parteneri este cetățean UE, fiind obligate să recunoască relațiile de familie dintre persoanele respective. CCR solicitase instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene.

Hotărea a pornit de la un cuplu de bărbați, un român și un american, care au dat în judecată statul român pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles. Cei doi au locuit împreună patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în 2010. În luna decembrie 2012, cetățeanul român a solicitat autorităților române eliberarea documentelor necesare pentru a putea locui cu caracter permanent în România împreună cu soțul său.

Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde cetățeanului american acest drept de ședere printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept ”soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.

Cei doi au introdus în aceste condiții o acțiune în fața instanțelor române pentru a contesta decizia autorităților române.

Ulterior deciziei CJUE, în data de 18 iulie 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că articolul 277, alineatele (2) și (4), din Codul Civil este constituțional doar în măsura în care autoritățile naționale recunosc căsătoriile gay încheiate în afara țării strict în scopul liberei circulații a cetățenilor europeni. Această prevedere a Codul Civil impune, în interpretarea CCR, ca statul român să recunoască căsătoriile între persoane de același sex pentru stabilirea reședinței cetățenilor europeni și a membrilor familiei lor, în ciuda interdicției generale impuse în același timp privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara țării.

CITEȘTE ȘI Ciucă vrea amendarea cu până la 20.000 lei a celor care pun diverse însemne pe tricolorul național

Guvernul Ciucă a redactat un proiect de lege, adoptat de Guvernul Ciolacu, dar fără șanse de a fi adoptat în an electoral

Citând documente guvernamentale oficiale, Profit.ro a relatat, la începutul anului, că Guvernul Ciucă se pregătea să elaboreze până în luna mai și să transmită Parlamentului pentru adoptare un proiect de lege în acest sens, care viza, în principal, ”alinierea legislației cu Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-673/16 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea Constituțională a României și Decizia Curții Constituționale a României nr. 534 din 18 iulie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil)”.

În luna iulie, Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care statul român recunoște dreptul de ședere în România al cuplurilor gay căsătorite într-un stat UE, respectiv relațiile de familie dintre persoanele de același sex. Astfel, cetățeanul străin este recunoscut ca membru de familie al cetățeanului UE, fiindu-i permis să locuiască și să muncească în România.

Surse diplomatice de cel mai înalt nivel au arătat însă că în urma discuțiilor atât cu înalți demnitari ai Guvernuui, cât și ai Parlamentuluiu, li s-a comunicat că proiectul nu are șanse de a fi adoptat având în vedere cele trei runde de alegeri care urmează anul viitor.

Proiectul de lege

Conform proiectului, vor putea solicita viză pentru reîntregirea familiei nu doar străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care fac dovada că sunt înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în această calitate, ci și ”străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care au întemeiat cu aceștia o viață de familie pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene”, adică chiarccetățeni din afara UE căstoriți cu români și care nu au drept de ședere într-un stat comunitar.

Executivul arată că astfel este eliminată condiționarea acordării dreptului de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean român căsătorit în alt stat UE de transcrierea în registrul național de stare civilă a certificatului de căsătorie între persoane de același sex.

”Modificarea propusă are în vedere doar înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie, exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”, arată Guvernul.

Prin urmare, solicitarea de viză depusă de persoanele menționate va fi însoțită de certificatul de căsătorie ori dovada parteneriatului, înregistrate în alt stat membru al Uniunii Europene, fără transcrierea în registrul național.

”Documentele de stare civilă prevăzute (...) au putere doveditoare în țară independent de transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, prevede proiectul.