Nimic nu merge bine în țara lui Pablo Escobar. Columbia, principalul producător mondial de cocaină, se confruntă în ultimele luni cu o scădere a prețului materiei prime, frunza de coca, afectându-i cel mai mult pe micii fermieri, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
Carlos – un nume fictiv de teama represaliilor din partea forțelor armate care operează în zonă – are mâinile zgâriate de muncă și pielea arsă de soare. El cultivă două hectare din prețioasa frunză pe ferma sa din Llorente, o municipalitate din departamentul Narino, în sudul țării, scrie G4Media.ro.
Echipele sale de culegători, supranumite „raspachines”, culeg frunzele cu mâinile goale din tufișuri cât vezi cu ochii.
Frunzele sunt apoi zdrobite, uscate și amestecate cu o serie de substanțe chimice, înainte de a fi „gătite” pe un mic aragaz cu gaz până când se transformă într-o pastă, care va fi ulterior transformată în pulbere într-un alt laborator al traficanților.
Carlos, în vârstă de 36 de ani, obișnuia să găsească o mulțime de cumpărători pentru pasta sa. Dar de data aceasta, nu a găsit niciun cumpărător pentru cele opt kilograme pe care le-a prelucrat. Iar din cei 660 de dolari cheltuiți pentru îngrijirea câmpurilor, recoltarea și procesarea frunzelor, a vândut până acum pastă în valoare de doar 154 de dolari. Așa că, în timp ce așteaptă ca prețurile să se îmbunătățească, strânge saci de plastic plini cu pastă de coca în magazia sa de lemn.
„Prețurile sunt foarte proaste”, se plânge el în laboratorul său improvizat. „Singura opțiune este să o păstrez”, adaugă el, exprimându-și îngrijorarea pentru mijloacele de trai ale familiei sale.
Supraproducție
Creșterea opiaceelor de sinteză, precum fentanilul, supraproducția de coca și loviturile date traficanților de droguri sunt câteva dintre ipotezele avansate pentru a explica această prăbușire a prețurilor, care a pus capăt unor ani de „boom al coca” în Columbia.
Potrivit cifrelor oficiale, cel puțin 250.000 de familii depind de coca pentru a-și asigura veniturile, adică 1,5% din cei 50 de milioane de locuitori ai țării, în timp ce banii proveniți din traficul de droguri reprezintă între 2% și 3% din PIB-ul Columbiei. În urmă cu doi ani, Columbia a doborât recordul pentru numărul de hectare plantate cu coca.
Criza afectează întreaga coastă a Pacificului, o regiune săracă dominată de disidenții din gherila FARC, care au respins acordul de pace din 2016. Aproape 44% din cele 204.000 de hectare de culturi de droguri din Columbia sunt plantate aici, potrivit unui raport din 2021 al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC).
În municipalitatea Olaya Herrera, fermierul Nilson Solis resimte și el impactul crizei: „În prezent, coca nu produce prea mult, abia dacă ajunge pentru a supraviețui, prețurile erau mai mult sau mai puțin bune (…) dar de ceva vreme sunt în scădere”.
Felipe Tascon, director al programului guvernamental de substituire voluntară, suspectează că au fost încălcate „pactele de neagresiune” dintre grupurile armate, ceea ce a perturbat mișcarea cartelurilor de coca din regiune. Și el crede că există o „supraproducție”.
Julian Quintero, directorul ONG-ului antidrog Echele Cabeza, consideră că coca este din ce în ce mai „alcalină și productivă”, astfel încât sunt necesare mai puține frunze pentru a produce cocaină.
Schimbarea gusturilor
În 13 mai, președintele de stânga Gustavo Petro a vizitat Olaya Herrera, unde un kilogram de pastă a scăzut de la o medie de 695 la un maxim de 440 de dolari americani, potrivit liderilor comunității.
Este „probabil ca cererea scăzută de pastă de coca” să fie legată „de faptul că nord-americanii și-au schimbat obiceiurile de consum și gusturile”, a declarat președintele, care se consideră un apărător al acestor mici agricultori, pe care îi vede mai ales ca victime ale traficului internațional și ale narcoticelor.
În Statele Unite, unde 97% din cocaină este de origine columbiană, proliferează opiaceele de sinteză, precum pastilele de fentanil, care dau mai multă dependență decât pudra albă. Pentru Quintero, cocaina a devenit un drog pentru consumatorii „bogați”.
Între timp, criza se instalează în Narino, iar rafturile magazinelor se golesc.
Unii fermieri cred că scăderea prețurilor a coincis cu extrădarea, în mai 2022, într-o închisoare din SUA a lui „Otoniel”, șeful celui mai mare cartel din țară, „Clanul del Golfo”.
La rândul său, Nilson spune că deja caută alternative, cum ar fi tăierea ilegală a lemnului. „Când facem un bilanț (al recoltei), nu mai avem nimic. Abia dacă ne ajunge pentru a cumpăra un kilogram de orez și puțin ulei”.
