La opt luni de când președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a declarat război împotriva bandelor, se estimează că 2% din populația adultă a țării, adică aproximativ 100.000 de persoane, se află acum în spatele gratiilor, relatează CNN.
Represiunea lui Bukele din acest an, declanșată de o serie de crime sângeroase comise de bande, în urma cărora zeci de persoane au fost ucise în luna martie, a plasat El Salvador într-o stare de urgență prelungită și a îngrădit drepturi constituționale importante, precum dreptul la un proces echitabil și libertatea de asociere, scrie News.ro.
Potrivit lui Tiziano Breda, expert în America Centrală la Crisis Group, această politică "mano dura" ("pumnul de fier") pare să dea însă rezultate, rata asasinatelor scăzând în țară. Iar în ceea ce-l privește pe Bukele, el se bucură acum de un renume la care mulți lideri pot doar visa - are o rată de aprobare de 86%, într-un sondaj realizat în octombrie de CID Gallup în 12 țări din America Latină, ceea ce îl face cel mai popular lider din regiune, în ciuda presupuselor încălcări ale drepturilor.
Dar este acest lucru de durată? Observatorii avertizează că popularitatea politicii lui Bukele ar putea duce în regiune la copierea acestei politici, alte țări din America Latină aplicând deja măsuri extrajudiciare similare pentru a-și rezolva problemele legate de bandele de infractori. Și, după cum subliniază Jonathan D. Rosen, profesor asistent la New Jersey City University, istoria a arătat că politicile mano dura au un mod de a se răzbuna.
REȚETA PERFECTĂ PENTRU ABUZ
În El Salvador se află unele dintre cele mai cunoscute bande din lume, inclusiv Barrio 18 și MS-13. Aceasta din urmă a apărut în Los Angeles în anii 1980 printre imigranții salvadorieni care și-au părăsit țara natală pe fondul unui război civil violent, finanțat în parte de Statele Unite. Rețeaua s-a extins și la alți imigranți din America Centrală, iar în anii 1990, mulți dintre ei au fost deportați în țările lor de origine, provocând o explozie a violenței acolo, spun experții.
Înainte de mișcarea de reprimare a lui Bukele, se estima la 70.000 numărul membrilor activi ai bandelor în întreaga țară. Practic, era imposibil pentru politicieni și pentru funcționarii de stat să evite să interacționeze cu ei, dacă doreau, de pildă, să desfășoare o campanie electorală sau să ofere servicii în cartierele sărace, arată un raport al Crisis Group.
Grupurile de apărare a drepturilor se tem că efortul de a-i elimina a avut efecte negative, ducând la arestarea a 58.000 de persoane între martie și noiembrie 2022, la închisori supraaglomerate și la militarizarea societății salvadoriene, unde forțele de ordine patrulează pe străzi.
Un raport Human Rights Watch publicat la 7 decembrie consemnează încălcări pe scară largă ale drepturilor omului - tortură și rele tratamente în detenție, arestări arbitrare, cartierele cu venituri mici vizate cu preponderență. Multe dintre arestările din ultimul an par să se bazeze pe dovezi îndoielnice, pe informații anonime și pe acuzații culese de pe rețelele sociale, scrie HRW.
TENTAȚIA IMITAȚIEI
La 3 decembrie, războiul lui Bukele împotriva bandelor s-a intensificat. Forțele de securitate "au îngrădit complet" cea mai populată municipalitate din țară, Soyapango. Bukele a distribuit o înregistrare video care arată trupe înarmate mărșăluind în zonă. Juan Pappier, expert la Human Rights Watch, a declarat pentru CNN că măsurile autoritare din Soyapango au constituit "o rețetă perfectă pentru abuzuri", împiedicând libertatea de mișcare a oamenilor. "Există o tendință în America Latină, aceea de a crede că pentru a rezolva probleme de securitate foarte serioase trebuie să suspenzi drepturile", a declarat Pappier. El a amintit de exemplul Chile, care a avut o stare de urgență prelungită ca răspuns la violențele din sudul țării, și Ecuador, unde guvernul a anunțat în noiembrie măsuri similare, ca răspuns la violențele comise de bande în închisori.
În ultimele săptămâni, liderul de stânga al Hondurasului, Xiomara Castro, care a candidat cu o platformă ce susținea drepturile omului, a decretat stare de urgență parțială pentru o lună, pe fondul protestelor față de nivelul infracționalității, suspendând drepturile constituționale în anumite regiuni în timp ce lua măsuri drastice împotriva grupurilor criminale.
Marți, Jamaica - una dintre țările cu cele mai ridicate rate de omoruri din Caraibe (raportată la suta de mii de locuitori) - a declarat stare de urgență generalizată, pentru a permite forțelor de securitate să aresteze persoane și să percheziționeze clădiri fără mandat.
REVERSUL MEDALIEI
Guvernele salvadoriene anterioare au încercat și ele să abordeze problema bandelor aplicând strategii similare, dar rezultatul a fost și mai rău.
Fostul președinte Antonio Saca - care a pledat vinovat în 2018 pentru deturnarea a 300 de milioane de dolari din fonduri publice - a anunțat un plan "super mano dura". Analiștii spun că încarcerarea în masă a gangsterilor a dus la consolidarea puterii bandelor în spatele gratiilor. Bandele nu se mai luptau numai între ele, ci și cu guvernul. În 2015, El Salvador depășise Hondurasul, fiind cea mai violentă țară din lume, cu o rată a crimelor de peste 100 la 100.000 de locuitori. Iar în ultimii ani, țara a cunoscut și mai multă violență decât în timpul războiului civil, potrivit unui studiu.
Combaterea criminalității a rămas în fruntea agendei în 2019, când Bukele a ajuns la putere promițând că va pune capăt corupției și violenței între bande. Tânăr, deschis la nou, adoptând bitcoinul la nivel național, a dat impresia că de data asta va fi altfel, dar temerile au crescut rapid în legătură cu tendințele sale autoritare.
Jurnaliști critici și membri ai societății civile ar fi fost luați în vizor de administrația sa, iar în 2020 a trimis trupe înarmate în Congres pentru a le cere parlamentarilor să aprobe planul său de a obține un împrumut pentru a combate violența bandelor. În septembrie anul trecut, o curte constituțională dominată de aliații săi, potrivit organizației non-profit Freedom House, a deschis calea pentru ca Bukele să candideze pentru două mandate consecutive. În 2022, guvernul din El Salvador a negat responsabilitatea pentru piratarea telefoanelor mobile a cel puțin 35 de jurnaliști și a altor membri ai societății civile prin utilizarea programului de spionaj Pegasus, dar suspiciunile au rămas.
MITUIREA GANGSTERILOR
Pe măsură ce rata crimelor din țară a început să scadă în 2020, au apărut informații conform cărora guvernul lui Bukele ar fi încheiat o înțelegere cu bandele.
Potrivit unei declarații a Departamentului Trezoreriei SUA, administrația lui Bukele a fost acuzată că a oferit stimulente financiare pentru MS -13 și Barrio 18 în 2020 pentru "a se asigura că violența între bande și numărul de asasinate confirmate rămân scăzute".
Guvernul lui Bukele a negat acuzațiile, iar Bukele a spus că e o "minciună evidentă".
Există un anumit consens în rândul observatorilor din domeniul securității că armistițiul lui Bukele cu bandele s-a destrămat la sfârșitul lunii martie (2022), ceea ce a determinat MS-13 să-și reia seria de crime, pentru a face presiuni asupra guvernului să facă concesii. Presupusa strategie s-a întors împotriva gangsterilor, iar Bukele a anunțat starea de urgență și suspendarea mai multor drepturi constituționale.
O NOUĂ CRIZĂ LA ORIZONT
Experții în drepturile omului au remarcat tăcerea recentă a SUA cu privire la represiunea prelungită din El Salvador.
După ce inițial a fost dură cu privire la atacurile lui Bukele asupra statului de drept, administrația americană în ultima vreme a adoptat la poziții ambigue, posibil în încercarea de a preveni migrația. Mai puțină infracționalitate va determina mai puțini oameni să părăsească țara și să ceară azil în SUA pe termen scurt. Multe familii și-au pierdut însă singurul susținător, iar unii dintre ei sunt speriați de poliție.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că "violența bandelor este o problemă serioasă, iar El Salvador și Statele Unite au un interes direct în a se asigura că acești infractori violenți nu mai sunt pe străzi". În același timp,"l-am îndemnat pe președintele Nayib Bukele și administrația sa să abordeze amenințarea bandelor într-un mod care să respecte și să protejeze drepturile omului și libertățile fundamentale ale poporului din El Salvador", a spus purtătorul de cuvânt. El a reiterat convingerea SUA că starea de urgență "este o politică nesustenabilă, care a generat îngrijorări serioase cu privire la încălcări ale drepturilor omului, detenții arbitrare și decese".
El Salvador are acum condițiile perfecte pentru recrutarea de noi membri ai bandelor, spun experții. "Oameni care nu au nicio legătură cu bandele sunt arestați, sunt în închisori și sunt complet privați de mijloacele de trai - acesta este genul perfect de persoane care pot fi recrutate", subliniază un analist.
Așadar, va asculta Bukele?
"Ați observat cum presa mainstream și ONG-urile și-au intensificat atacurile în ultimele zile?" a scris președintele Salvadorului pe Twitter la o zi după publicarea raportului HRW. "Nu este vorba că sunt interesați de El Salvador (nu au fost niciodată), teama lor este că vom reuși, pentru că alte guverne vor dori să ne imite. Se tem de puterea exemplului", a conchis el.
