Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice șederea în Statele Unite, se aseamănă cu „cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat.
„De prea mult timp, ideologii europeni întreprind acțiuni concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cu care nu sunt de acord”, a declarat șeful diplomației americane, Marco Rubio, pe X. „Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a adăugat el, denunțând „un complex industrial mondial al cenzurii”, scrie News.ro.
Anunțul sancțiunilor s-a făcut în două etape: mai întâi, un comunicat al Departamentului de Stat care menționa cinci persoane fără a le numi și mesajul lui Marco Rubio pe X. Abia apoi, subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers, a dezvăluit, tot pe X, numele persoanelor în cauză, începând cu francezul Thierry Breton, fost ministru și artizan al directivei europene pentru serviciile digitale, care a fost comisar pentru piața internă între 2019 și 2024, cu competențe extinse în special în domeniul digital și industrial.
Celelalte patru persoane sancționate sunt reprezentanți ai ONG-urilor care luptă împotriva dezinformării și urii online în Regatul Unit și Germania: Imran Ahmed, care conduce Centrul pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH), Clare Melford, care conduce un index al dezinformării (GDI) cu sediul în Regatul Unit, Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea HateAid, un ONG german, și Josephine Ballon, de la aceeași asociație.
„Franța denunță cu cea mai mare fermitate restricția de viză impusă de Statele Unite împotriva lui Thierry Breton, fost ministru și comisar european, și a altor patru personalități europene”, a declarat șeful diplomației franceze într-un mesaj postat pe X. „Popoarele Europei sunt libere și suverane și nu pot accepta ca alții să le impună reguli aplicabile spațiului lor digital”, subliniază Jean-Noël Barrot.
Președintele american Donald Trump conduce o ofensivă de amploare împotriva regulilor Uniunii Europene din domeniul tehnologiei digitale, care impun platformelor obligații, în special de semnalare a conținuturilor problematice, ceea ce Statele Unite consideră a fi o încălcare a libertății de exprimare. UE dispune, de fapt, de cel mai puternic arsenal juridic din lume pentru reglementarea sectorului digital.
EUROPA, ÎN VIZORUL LUI TRUMP
Criza se prefigura de luni de zile. Washingtonul a reacționat foarte virulent la amenda de 140 de milioane de dolari aplicată de UE la începutul lunii decembrie rețelei sociale X, deținută de miliardarul Elon Musk. Marco Rubio a vorbit atunci despre un „atac împotriva tuturor platformelor tehnologice americane și a poporului american din partea guvernelor străine”.
De la revenirea sa la putere, Donald Trump are Europa în vizor. În noua sa Strategie de securitate națională, publicată recent, care vorbește despre o „dispariție a civilizației” Europei, Washingtonul vizează în mod haotic instituțiile europene „care subminează libertatea politică și suveranitatea”, politicile migratorii, „cenzura libertății de exprimare și reprimarea opoziției politice, prăbușirea natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine” în Europa.
În februarie anul trecut, vicepreședintele american JD Vance i-a consternat pe germani și, în general, pe europeni, într-un discurs ținut la München în care a afirmat că libertatea de exprimare „face regrese” pe continent. El a îmbrățișat atunci opiniile partidelor de extremă dreapta, precum AfD, din Germania.
În luna mai, secretarul de stat american a anunțat restricții de vize pentru străinii acuzați de „cenzurarea americanilor”, afirmând că libertatea de exprimare este „esențială pentru modul de viață american”.
În plus, un memoriu recent al Departamentului de Stat, citat de presa americană, menționează noi instrucțiuni ale guvernului american care vizează restricționarea vizelor pentru persoanele care lucrează în domeniul tehnologiei (vizele H-1B), în special cele specializate în moderarea conținutului. Rețeaua internațională de verificare a faptelor (IFCN, International fact-checking network), cu sediul în Statele Unite și care reunește peste 170 de entități ce lucrează în domeniul verificării faptelor și al combaterii dezinformării, și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la acest subiect.
