Participanții la negocierile pentru Brexit vor avea de luat decizii dificile în următorii doi ani, iar între cele mai spinoase subiecte se numără cât va fi dispusă Marea Britanie să plătească pentru acoperirea obligațiilor financiare către UE, câți imigranți sunt prea mulți pentru alegătorii britanici și în ce măsură mai poate beneficia țara de libertatea comerțului după separare, relatează Bloomberg.
Imigrație
Premierul britanic Theresa May a interpretat votul pentru Brexit de la referendumul de anul trecut ca un apel pentru limitarea imigrației. Marea Britanie este a doua cea mai populară destinație după Germania pentru imigranți, iar May a semnalat că va impune unele restricții.
Cu 2,2 milioane de europeni care lucrează în Marea Britanie, bancherii, companiile de telecomunicații și fermierii avertizeză guvernul să nu restrângă prea mult o sursă de formă de angajați calificați.
Potrivit datelor Biroului Național pentru Statistică, în Marea Britanie lucrau în 2015 un număr de 916.000 de polonezi, 332.000 de irlandezi, 233.000 de români, 219.000 de portughezi, 192.000 de italieni și 165.000 de francezi.
Între sectoarele în care lucrează cei mai mulți imigranți europeni se află în ordine industria prelucrătoare, comerțul angro și de retail, sănătatea și serviciile sociale, industria serviciilor de cazare și alimentare, construcții, educație, știință și tehnică și transporturi și logistică, arată datele aferente anului 2016.
Comerț
Dacă Marea Britanie va ieși din UE fără un acord comercial sau unul de tranziție, exportatorii vor fi expuși la tarifele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), după ani de zile de liber schimb în spațiul comunitar.
Bloomberg prezintă cele mai mari exporturi britanice, conform anului 2016, și taxele vamale pentru fiecare dintre acestea
Astfel, Marea Britanie a exportat anul trecut utilaje în valoare de 50,7 miliarde de lire sterline, pentru care tarifele OMC sunt de 2%. Livrările de vehicule au totalizat 30,4 miliarde de lire (tarife de 8%), cele de avioane 15,5 miliarde de lire (tarife de 3%), iar cele de băuturi 6,9 miliarde de lire (tarife de 4%). În cazul fierului și oțelului, exporturile s-au ridicat anul trecut la 3,7 miliarde de lire (tarife de 2%), în timp de cerealele au adus 2,3 miliarde de lire (tarife de 41%), iar coloranții 2,1miliarde de lire (tarife de 8%), arată datele statistice.
Contribuțiile la bugetul UE
Plecarea Marii Britanii ar lăsa un gol în bugetul UE, dacă britanicii nu vor accepta să plătească în schimbul unor beneficii. Marea Britanie este al doilea mare contributor la bugetul UE, iar golul pe care îl lasă în urmă va trebui să fie acoperit prin reduceri de cheltuieli și creșterea contribuțiilor altor țări.
Bugetele UE sunt concepute pe perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că țările membre nu trebuie să își acopere angajamentele imediat. Asta face probabil ca Marea Britanie să fie solicitată de plătească pentru angajamente anterioare.
În 2015, un număr de 12 state au contribuit mai mult la bugetul UE decât au primit, pe primele trei locuri fiind Germania, cu 14,3 miliarde de euro, Marea Britanie, cu 11,5 miliarde de euro, și Franța, cu 5,5 miliarde de euro.
Celelalte state contributoare nete sunt, în ordine, Olanda, Italia, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Luxemburg și Cipru.
Un semnal timpuriu va fi dacă Marea Britanie va fi dispusă să plătească factura pentru divorțul de UE, evaluată la circa 50 de miliarde de lire sterline, estimările variind între 24,5 miliarde de euro și 72,8 miliarde de euro.
Oficialii UE afirmă că britanicii trebuie să își plătească mai întâi datoriile, înainte de a discuta un acord comercial, dar premierul May contestă atât sumele vehiculate cât și legalitatea lor.
O problemă pentru May este că britanicii vor limitarea imigrației, dar păstrarea avantajelor apartenenței la UE, cum este libertatea comerțului.
Potrivit unui sondaj efectuat în 2016, britanicii susțin libertatea comerțului în proporție de 88%, tarife favorabile de roaming în proporție de 71% și drepturile de pașaport pentru companiile financiare într-o măsură de 65%. Pe de altă parte, 68% dintre respondenți vor tratarea imigranților din UE la fel ca pe cei din afara acesteia, în timp ce 69% vor controale la granițe.
