Bolojan a arătat că unele reforme care trebuiau făcute în PNRR nu dau bine pentru clasa politică și de aceea partide ca PSD au preferat să le amâne.
”Nu trebuie să ne ascundem de asta. De-aia le-au și amânat. Al doilea, s-au creat niște așteptări care nu pot fi onorate. Gândiți-vă că, dacă le spui sindicatelor că salariile pot crește până la cer și după aceea ești constrâns să le demonstrezi că nu pot crește decât atât cât ne permitem, riști să devii penibil. De aceea, eu în permanență am căutat să le spun oamenilor adevărul, și atunci când m-am întâlnit cu sindicatele sau cu oricine, le-am spus ce se poate face și ce nu se poate face. PSD a preferat să pluseze de fiecare dată, creând niște așteptări care nu pot fi onorate”, a spus Bolojan la Prima News.
El a adăugat că refuzul adoptării proiectului legii salarizării ține însă de clientelism politic.
”Nu în ultimul rând, e problema de clientelă politică, pentru că legea actuală de salarizare permite niște diferențieri majore între diferite zone din administrație și mulți angajați sunt la îndemâna celor care controlează sistemul. Și asta e o zonă de clientelă politică pe care, dacă legea ar fi fost pusă în practică, nu i-ar mai fi permis să folosească aceste mijloace pentru a-și conserva privilegiile. Acesta este adevărul. Din aceste motive, au preferat nu să respingă din prima, ceea ce ar fi fost mult mai corect, ci gândiți-vă că acest grup de la Cotroceni a lucrat luni de zile în această vară și, la final, au anunțat că nu vor vota”, a spus Bolojan, referindu-se la PSD.
Președintele Nicușor Dan a anunțant anterior că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, dar că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei bugetare convenite cu Comisia Europeană.
Profit.ro a prezentat atât principalele prevederi și grilele propuse în proiectul legii salarizării - în domeniul învățământului, sănătății, administrației, justiției, pentru conducerea țării și guvernanți, respectiv pentru unele agenții, precum ASF, de pildă. De asemenea, Profit.ro a arătat care sunt bugetarii care au câștigat de la un proiect la altul al legii salarizării.
După cum a indicat chiar premierul Bolojan, proiectul ar fi trebuit depus cel mai târziu miercuri 26 august, pentru a putea fi adoptat rapid de Parlament și promulgat de prereședinte în ultima zi a PNRR, 31 august.
Acest lucru nu s-a mai întâmplat, în ciuda medierii repetate a Administrației Prezidențiale, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii, dar că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5%, afirmă autoritățile, astfel că se poate ajunge la o majorare cu circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Meesajul președintelui
Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării.
Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii.
Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului.
Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR.
Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană.
Această anvelopă nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale. Munca desfășurată în aceste luni și discuțiile cu sindicatele au clarificat foarte multe aspecte tehnice, legea fiind aproape finalizată din punct de vedere tehnic.
Decizia politică a partidelor va stabili cum va fi distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale și, implicit, nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar.
În ciuda afirmațiilor șefului statului, PNL și PSD s-au acuzat reciproc inclusiv cu privire la neadoptarea la timp a legii salarizării și pentru pierderea fondurilor PNRR.
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național – Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) au arătat că și ultima formă a proiectului nu rezolvă problemele din sistem.
”Proiectul încalcă principii pe care partidele politice le-au susținut în mod repetat în ultimii ani. În loc să construiască un sistem salarial coerent și transparent, proiectul elimină anumite sporuri, dar introduce, pentru diferite categorii socioprofesionale, indemnizații menite să „repare” inechități, fără o viziune unitară asupra salarizării în sectorul public.
Acest mod de a legifera nu rezolvă problemele sistemului. Le mută dintr-o zonă în alta și creează premisele apariției unor noi inechități, noi discriminări și, inevitabil, a unor noi litigii”, arată sindicatele.
