Când Han și-a pierdut locul de muncă de designer de interfețe în Beijing, în februarie, s-a gândit că, datorită celor 10 ani de experiență, nu va trebui să caute mult timp un alt loc de muncă.
Dar, cum căutarea unui loc de muncă se prelungește, a început să se îngrijoreze. A trimis sute de cereri de angajare și a fost invitată la doar patru interviuri, notează cnn.com.
Neavând opțiuni în profesia pe care și-a ales-o, a apelat la slujbe cu jumătate de normă pentru a se descurca, lucrând ca șofer de livrări de mâncare - unde a fost "norocoasă să câștige 20 de yuani (2,8 dolari)" pe zi - și ca ghid de cumpărături, la care a renunțat după ce a făcut apendicită acută, spune ea, din cauza faptului că a stat prea mult timp în picioare, scrie News.ro.
"Am încercat toate locurile de muncă posibile, dar fie consumau prea multă energie, fie erau plătite cu prea puțin", a spus ea. "Este dificil să menții un trai de bază în fiecare zi, se pare."
Rădăcina problemei lui Han, crede ea, este că a devenit pur și simplu prea bătrână în ochii multor potențiali angajatori. Ea are 34 de ani.
Han, pe care CNN o identifică doar cu numele de familie din motive de confidențialitate, se numără printre numeroșii mileniali care lucrează în China și care se tem că au căzut pradă "blestemului celor 35 de ani".
Termenul a fost inițial inventat pe rețelele de socializare pentru a descrie zvonurile privind disponibilizările de personal mai în vârstă de către marile companii de tehnologie, dar de atunci a devenit atât de răspândit încât este menționat chiar și de consilierii Partidului Comunist Chinez aflat la putere.
Oricine se îndoiește de puterea blestemului nu trebuie decât să se uite la nenumăratele anunțuri de locuri de muncă online și site-uri de recrutare care afirmă în mod explicit că solicitanții de joburi nu trebuie să depășească această vârstă, pe care mulți experți nici măcar nu o consideră vârstă mijlocie.
Sau uitați-vă pe rețelele de socializare: în luna iunie, plângerea unui călător care se referea la faptul că pensiunile din Beijing refuză de obicei clienții cu vârste mai mari de 35 de ani a stârnit dezbateri aprinse, la fel ca și o campanie de recrutare a unui templu taoist în iunie, când a spus că noii călugări trebuie să aibă "sub 35 de ani".
Într-adevăr, chiar și guvernul chinez exclude candidații de peste 35 de ani pentru multe dintre posturile de funcționari publici - o politică atacată de un deputat la reuniunea anuală de anul trecut a parlamentului chinez și a celui mai important organism politic consultativ din China.
"Discriminarea invizibilă pentru persoanele de 35 de ani a existat întotdeauna la locul de muncă", a declarat deputatul Jiang Shengnan la adunare, a relatat publicația de stat China Youth Daily. "Este o risipă uriașă de talente să respingi candidații pentru vârsta lor".
Chiar și academicieni și oficiali de top au recunoscut problema. Într-un raport din 2022 al ziarului de stat People's Daily, un profesor de la Școala Centrală a Partidului condusă de guvern - care pregătește cadrele Partidului Comunist Chinez - s-a referit la blestem ca la un "fenomen comun pe piața muncii de masă" și a dat vina pe acesta pentru că a provocat o anxietate publică răspândită.
În acest an, agenția Xinhua a propus ceea ce consideră a fi o posibilă soluție - politici speciale care să favorizeze lucrătorii de peste 35 de ani, împreună cu asistență financiară și reglementări împotriva discriminării pe criterii de vârstă.
Pentru mulți dintre sutele de milioane de mileniali din China, soluțiile nu pot veni suficient de repede. În condițiile în care China încă se luptă să își revină după pagubele economice provocate de pandemie și în condițiile în care există semne de încetinire a creșterii economice, șomajul a devenit o preocupare urgentă pentru mulți. La nivel național, rata oficială a șomajului a urcat anul trecut la un nivel aproape record de 6,1% și, deși sfârșitul lockdown-ului a adus o oarecare ușurare, aceasta rămâne la 5,2%.
Problema a fost adusă în prim-plan, în parte, de ascensiunea industriei de tehnologie din China și de faimoasa sa "cultură 996" - lucrul de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână.
Este un program fără compromisuri, care este și mai dificil pentru angajații mai în vârstă, cu familii de care trebuie să se ocupe, dar este o așteptare comună în sectorul tehnologic extrem de competitiv - și relativ tânăr - al țării.
Experții subliniază, de asemenea, că lucrătorii tineri angajați direct de la școală tind să fie mai ieftini, deși alții sugerează că preferința nu se referă doar la menținerea cheltuielilor la un nivel scăzut.
Un raport al Xinhua din 2021 a argumentat că angajații care nu au fost promovați la nivel de conducere până la 35 de ani pot fi percepuți ca fiind mai puțin de succes și, prin urmare, mai predispuși la disponibilizări.
Profesorul de la Școala Centrală a Partidului a subliniat acest aspect în raportul său de anul trecut, spunând "În general, majoritatea angajaților cu 10 ani de experiență vor deveni lideri sau manageri de echipă dacă abilitățile lor sunt cu adevărat bune. Cu alte cuvinte, "pragul de 35 de ani" nu se referă la vârsta în sine, ci la o măsură a capacității de muncă pentru angajatori."
Dar aceste limite înseamnă că mulți oameni ajung ca Han, locuitorul din Beijing: supracalificat, educat, cu experiență și care se luptă să se mențină pe linia de plutire.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât din ce în ce mai multe persoane urmează studii de masterat și doctorat în speranța de a obține un avantaj pe piața aglomerată a locurilor de muncă - întârziind astfel, în mod ironic, intrarea lor pe vechea piață a muncii.
Un creator de conținut, Tao Chen, a atras atenția la nivel național în martie, după ce a postat online despre experiența sa. După ce a absolvit prestigioasa Universitate Sichuan cu un masterat în filosofie, a fost concediat de la o slujbă de jurnalist, apoi s-a angajat într-o serie de proiecte de afaceri eșuate. La 38 de ani, având puține alte perspective, a devenit șofer de livrare de alimente - în cele din urmă a renunțat și la acest loc de muncă, deoarece venitul nu era suficient pentru a ajunge la sfârșit de lună.
"Deși am avut o experiență de muncă foarte bună și o diplomă de master, sunt foarte puțin competitiv după 35 de ani", a declarat Tao Chen în videoclipul său Douyin. Mai mult de 98% dintre cererile sale de angajare au rămas fără răspuns, în timp ce restul au considerat că era "inapt" pentru rolul respectiv.
"Aproape că am avut o cădere psihică", a spus el.
O NOUĂ ÎNTORSĂTURĂ A UNEI POVEȘTI VECHI
Pentru multe femei chineze, "blestemul" crește și agravează și mai mult discriminarea de gen înrădăcinată care afectează de mult timp locurile de muncă.
Lucrătoarele din acest interval de vârstă spun adesea că se confruntă cu presiuni din partea angajatorilor reticenți în a plăti concediul de maternitate. Acestea declară că nu au parte de promovări deoarece angajatorul se teme că își vor lua un concediu de lungă durată sau, mai rău, că s-ar putea să nu fie angajate.
"Văzând această vârstă, multe companii nu sunt dispuse să te recruteze", a declarat Han, rezidentă din Beijing. "Îi preferă pe cei tineri. La urma urmei, s-ar putea să mă căsătoresc și să am copii în ochii lor. Chiar dacă le spun că nu intenționez să mă căsătoresc, nu mă vor crede."
Când Liu, în vârstă de 35 de ani, rezidentă din Shenzhen, s-a întors la locul de muncă la o firmă de bioinginerie după un concediu de maternitate de șase luni, se aștepta să se alăture unui nou proiect. În schimb, a spus ea, a fost concediată brusc și postul ei a fost dat unui proaspăt absolvent.
Câteva luni mai târziu, ea nu și-a găsit încă un alt loc de muncă. Liu, care a ales un pseudonim din motive de confidențialitate, crede că concediul de maternitate a fost cauza concedierii sale.
"Ei sunt foarte realiști. Când nu am nevoie de tine, te înlocuiesc cu forță de muncă mai ieftină", a spus ea.
Și bărbații pot fi afectați. Liu își amintește că a fost martoră la faptul că un coleg care tocmai devenise tată a primit ceea ce ea a numit misiuni nepotrivite, cum ar fi să fie trimis într-o călătorie de afaceri imediat după naștere.
Ea a spus că a văzut, de asemenea, angajați mileniali și de vârstă mijlocie care au fost scoși în evidență prin faptul că li s-a cerut să ridice mâna în ședințe dacă aveau peste 30 de ani sau că nu au fost invitați la petrecerile companiei.
Liu bănuiește că cea mai mare motivație a angajatorilor este pur și simplu linia inferioară. "Multe companii iau în considerare eficiența costurilor", a spus Liu. "Ei cred că salariul meu este mai mare decât al noilor absolvenți, așa că preferă să aleagă absolvenții".
"POT VEDEA DINCOLO DE TRUCURILE LOR"
Experții spun că cea mai bună modalitate de a ne apăra atât de ageism, cât și de inegalitatea de gen este prin reforme juridice.
Yiran Zhang, profesor asistent la Cornell Law School, a declarat că, deși legea muncii din China interzice discriminarea pe motive de etnie, gen și credință religioasă, nu face acest lucru pe motive de vârstă.
Și chiar și în domeniile în care a fost oferită o anumită protecție - cum ar fi pentru mamele care își iau concediu de maternitate - aplicarea legii este slabă, iar discriminarea de gen rămâne frecventă, a spus ea.
Angajații care reușesc să își dea în judecată angajatorul pot primi doar despăgubiri mici, ceea ce îi descurajează pe unii dintre ei să continue acțiunile în justiție, a adăugat Zhang.
Zhang și alți experți au remarcat că au existat încercări în trecut de legiferare împotriva discriminării pe criterii de vârstă, unii politicieni considerând că este o prioritate pentru a ridica rata de natalitate în scădere, dar până acum acestea nu au reușit să treacă în parlament.
Un mic progres a fost înregistrat la începutul acestui an, când mai multe provincii și regiuni au relaxat restricțiile de vârstă pentru posturile de funcționari publici, ridicând limita de la 35 la 40 de ani, potrivit presei de stat.
Între timp, Liu - fost manager de proiect în Shenzhen - speră acum să își câștige existența ca creator de conținut, astfel încât să nu fie nevoită să se întoarcă la un loc de muncă tradițional, plin de discriminare și de discriminare în funcție de vârstă.
"Am fost atât în companii mari, cât și în companii mici, pot vedea dincolo de trucurile lor", a spus ea. "Vreau doar să fug de acolo".
