Acordul global privind impozitarea corporațiilor, convenit de țările din G7, acutizează un conflict profund dintre Germania, Franța și Italia și Irlanda, Luxemburg și Olanda, transmite Reuters.
Deși statele UE mai mici, aflate în centrul unui conflict de ani de zile legat de regimurile lor fiscale favorabile, au salutat acordul Grupului celor Șapte state puternic dezvoltate, din 5 iunie, pentru un impozit minim pentru corporații de cel puțin 15%, unii critici prezic probleme în implementarea acestuia, scrie News.ro.
Comisia Europeană s-a străduit de mult timp să ajungă la un acord în cadrul blocului cu privire la o abordare comună a impozitării, libertate protejată însă de către toate cele 27 de state membre, mari, și mici.
"Opozanții tradiționali ai impozitelor din UE încearcă să mențină cadrul cât mai flexibil posibil, astfel încât să poată continua să își desfășoare activitatea mai mult sau mai puțin ca de obicei", a spus Rebecca Christie, de la grupul de reflecție Bruegel din Bruxelles.
Paschal Donohoe, ministrul de Finanțe al Irlandei și președinte al Eurogrup, a salutat acordul țărilor bogate din G7, care trebuie aprobat de un grup mult mai larg.
”Orice acord va trebui să răspundă nevoilor țărilor mici și mari”, a scris el pe Twitter, arătând că un acord internațional mai larg ar trebui să reunească ”139 de țări”.
Și Hans Vijlbrief, ministrul adjunct al Finanțelor din Olanda, a afirmat pe Twitter că țara sa sprijină planurile G7 și că a luat deja măsuri pentru a opri evaziunea fiscală.
Deși oficialii UE au criticat în privat țări precum Irlanda sau Cipru, abordarea lor în public este taxată politic și lista neagră a centre fiscale ”necooperante” nu menționează paradisurile din UE.
Aceste țări au înflorit oferind companiilor tarife mai mici prin așa-numitele ”centre de cutii poștale”, unde pot înregistra profituri fără a avea o prezență semnificativă.
"Paradisurile fiscale europene nu au niciun interes să cedeze", a declarat Sven Giegold, un membru al partidului verde al Parlamentului European care face lobby pentru reguli mai echitabile, despre perspectivele schimbării.
Cu toate acestea, ministrul de Finanțe din Luxemburg, Pierre Gramegna, a salutat acordul G7, adăugând că va contribui la o discuție mai amplă pentru un acord internațional detaliat.
Deși Irlanda, Luxemburg și Olanda au salutat lupta îndelungată pentru reformă, Ciprul a avut un răspuns mai reținut.
"Micile state membre ale UE ar trebui recunoscute și luate în considerare", a declarat pentru Reuters ministrul de Finanțe al Ciprului, Constantinos Petrides.
Chiar și Franței, membră a G7, i-ar putea fi dificil să se adapteze complet la noile reguli internaționale.
"Țările mari precum Franța și Italia au, de asemenea, strategii fiscale pe care sunt hotărâte să le păstreze", a spus Christie.
Rețeaua de justiție fiscală plasează Olanda, Luxemburg, Irlanda și Cipru printre cele mai proeminente paradisuri mondiale, dar include pe lista sa și Franța, Spania și Germania.
Disensiunile la nivel european au explodat în 2015, după ce documentele denumite ”LuxLeaks” au arătat cum Luxemburgul a ajutat companiile să canalizeze profiturile în timp ce plăteau impozite mici sau deloc. Acest lucru a determinat o campanie de combatere a acestor practici din partea comisarului Margrethe Vestager, puternica șefă antitrust a UE, care a intrudus reguli care împiedică sprijinul ilegal al statului pentru companii, argumentând că astfel de tranzacții fiscale au fost subvenții neloiale.
Vestager a deschis investigații cu privire la compania finlandeză de ambalare a hârtiei Huhtamaki, pentru a plăti retroactiv impozite către Luxemburg și pentru cercetarea tratamentului fiscal olandez aplicat companiilor Inter IKEA și Nike.
Olanda și Luxemburg au negat existența unor acorduri care încalcă normele UE.
Dar Vestager a avut și eșecuri, cum ar fi cele de anul trecut, când justiția a respins ordinul ca producătorul iPhone Apple să plătească retroactiv Irlandei impozite de 13 miliarde de euro (16 miliarde de dolari), o hotărâre care este în prezent contestată.
Ordinul lui Vestager pentru ca Starbucks să plătească milioane de impozite restante în Olanda a fost, de asemenea, respins.
În pofida acestor înfrângeri, judecătorii au fost de acord cu abordarea ei.
”Impozitarea echitabilă este o prioritate majoră pentru UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: ”Ne menținem angajamentul de a ne asigura că toate întreprinderile își plătesc partea echitabilă din impozite”.
Olanda, în special, a subliniat dorința de a se schimba, după criticile privind rolul său de a facilita ca multinaționalele să își trabsfere profiturile de la o filială la alta, în timp ce nu plătesc impozite sau plătesc impozite mici.
În ianuarie, Olanda a introdus o regulă de impozitare a redevențelor și a dobânzilor plătite de companiile olandeze către jurisdicții în care impozitul pe profit este mai mic de 9%.
