Pe piața locală a curieratului și serviciilor poștale, care în 2021 a depășit patru miliarde de lei, principalii jucători sunt Poșta Română, companie controlată de stat, și operatorii privați FAN Courier, Sameday, Cargus și DPD.
Fan Courier a avut în ultimii ani, pe fondul exploziei comerțului online, o traiectorie pozitivă și reușit să depășească în 2021 pragul de un miliard de lei în privința afacerilor, de la 153,7 milioane de lei în 2008.
Managementul companiei este același de mai bine de 15 ani, iar investițiile anuale sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, cu precădere în flota auto, centre de sortare și IT.
Compania s-a extins în Republica Moldova și vrea să fie prezentă și pe alte piețe internaționale. Mai multe detalii AICI.
Sameday, curier controlat de Dante International, administratorul eMAG, cel mai mare retailer online, a ajuns la afaceri de peste 800 milioane de lei în 2022 și, probabil, în acest an va depăși borna de un miliard de lei în privința veniturilor.
În ultimii 5 ani, compania a investit zeci de milioane de euro în zona IT, acest efort asigurând o performanță ridicată în managementul unei rețele de lockere care numără peste 4.500 de unități.
Știm în orice moment ce conține fiecare cutie din fiecare locker, spune șeful companiei, care conduce Sameday de la înființare, dinainte de anul 2010.
Compania și-a extins operațiunile în Ungaria și Bulgaria, piețe unde anterior a intrat eMAG.
Șeful Sameday și-a propus ca firma să devină în următorii ani curierul Balcanilor, modelul de business fiind similar operatorilor telecom. Mai multe detalii AICI.
Și ceilalți jucători, cum ar fi Cargus sau DPD, se mișcă bine, afacerile acestora sporind de la an la an, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice.
Dacă privații sunt atenți la dinamica pieței și fructifică oportunitățile generate de explozia comerțului online, la Poșta Română se vorbește de modernizare de peste 10 ani, dar lucrurile par încremenite în proiect.
Cifrele publice arată că afacerile companiei au variat în ultimii 14 ani în intervalul 1,1 - 1,4 miliarde de lei, cel mai bun an fiind...2008.
Ani la rând, activitatea Poștei a generat pierdere, cu toate că bugetul aprobat prevedea profit. Lucrurile s-au mai îndreptat în ultimii ani în privința acestui indicator.
Peste o treime din veniturile companiei este asigurată de distribuția pensiilor de stat, dar perspectiva acestui segment nu poate fi pozitivă în condițiile în care din ce în ce mai mulți pensionari renunță la vizita lunară a poștașului și aleg să încaseze bani direct pe card.
Cei mai mari clienți ai companiei sunt din zona statului, cum ar fi distribuția permiselor auto sau Fiscul.
Poșta Română are bugete de investiții sub cifrele curierilor privați. De ani de zile se vorbește de noi centre de sortare, la Otopeni și Cluj, dar niciunul nu s-a concretizat.
Compania suferă și la capitolul IT, este slab informatizată, în pofida progreselor făcute în ultimii ani.
Managementul nu are o imagine clară asupra resurselor și activităților companiei deoarece îi lipsește un sistem ERP (Enterprise Resource Planning), pe care abia acum Poșta Română vrea să-l achiziționeze, proiectul fiind în faza de consultare a pieței. Până va fi operaționalizat, cel puțin doi ani vor mai trece.
În privința rețelei de lockere, compania a făcut pași timizi, fiind inaugurate câteva în vara anului 2022. Alte 75 urmează să fie montate, dar licitația încă nu s-a finalizat, cu toate că a fost inițiată în iulie 2022.
Poșta Română a încercat să-și diversifice sursele de venit prin abordarea sectorului de servicii financiare. Astfel, compania a înființat un broker în asigurări în 2013, dar proiectul a eșuat după vreo patru ani, cu toate că planurile acționarului majoritar erau mărețe, respectiv plasarea Poșta Română Broker de Asigurare în fruntea clasamentului de profil. În final, s-a lăsat cu plângeri la Parchet, iar brokerul a intrat în insolvență.
Poșta Română a vrut să intre și pe zona serviciilor bancare, un proiect fiind lansat în acest sens în urmă cu 10 ani. S-a negociat cu Intensa Sanpaolo Bank, apoi cu Nextebank, actuala Patria Bank, dar în final povestea a picat din motive necunoscute presei.
Fiind o companie de stat, la conducerea operatorului poștal național s-au perindat în ultimii 10 ani aproape 10 directori generali.
La preluarea postului, toți directorii generali ai Poștei Române au anunțat cu entuziasm planuri și strategii, dar la final de mandat nu s-a văzut nimic consistent.
Practic, de regulă, prima parte a mandatului unui nou CEO se consumă într-o luptă de eliminare a celor aduși sau care au lucrat cu fostul CEO. Se lasă cu procese, cu amenințări, se pun bețe în roate, se plătesc polițe. În tot acest timp, comunicatele companiei anunță că Poșta Română se află într-un proces de modernizare...
Lipsa de viziune a statului în privința Poștei Române s-a concretizat în pierderea poziției de lider, șefia clasamentului fiind preluată de FAN Courier. Se întâmpla în 2018, conform datelor ANCOM.
Amintim că statul a vrut să privatizeze Poșta Română, dar oferta singurului ofertant, belgienii de la bpost, a fost respinsă. Se întâmpla în septembrie 2015 și, de atunci, nimic nou pe acest subiect.
În concluzie, operatorii privați reușesc să performeze în fiecare an, investesc sume consistente, câștigă cotă de piață, se extind în afara țării, în timp ce la Poșta Română se vorbește de planuri de modernizare și strategii de dezvoltare de mai bine de 10 ani, dar fără rezultate palpabile, iar echipa managerială și obiectivele acesteia sunt influențate de multe ori de deciziile și acțiunile politicului.
Practic, Poșta Română, a cărei istorie numără peste 150 de ani, este un loc unde lipsa de viziune și politicul se manifestă de multe ori plenar, așa cum se întâmplă și în cazul României ca stat.
