Piața asigurărilor este dominată de polițele auto, RCA și CASCO, care generează aproape 60% din veniturile companiilor de profil. Potrivit datelor arbitrului pieței, polițele auto generează pierderi și, în acest context, asigurătorii încearcă să compenseze prin creșterea vânzărilor de polițe non-auto, mai liniștite. În limbajul de profil, au o frecvență a daunei mai redusă.
Practic, companiile urmăresc de ceva vreme echilibrarea portofoliului de polițe, reducerea dependenței de asigurările RCA și CASCO. În raport cu cele auto, asigurările de locuințe au un potențial de dezvoltare foarte ridicat.
Spre exemplu, în 2019 au fost vândute aproape 12 milioane de polițe RCA, în timp ce polițe PAD, obligatorii conform legii, doar 1,73 milioane. În privința polițelor facultative, vânzările au adus în 2019 un portofoliu total la nivelul pieței de 1,53 milioane.
În toamna anului trecut, un asigurător a lansat o campanie și a anunțat că oferă gratuit o poliță obligatorie PAD clienților care încheie o asigurare facultativă de locuință cu o primă anuală de minimum 300 de lei și o frecvență de plată trimestrială, semestrială sau anuală.
Campania s-a încheiat la începutul lunii decembrie și, conform cifrelor transmise de asigurător, au fost semnate aproximativ 1.600 de polițe.
Rezultatele pot fi catalogate modeste și arată că proprietarii de locuințe, circa 9 milioane la nivel național, nu prea se înghesuie să le asigure, în condițiile în care unii au plătit sume mari de bani, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, pentru a deveni proprietari, iar prețul unei asigurări este de câteva sute de lei pe an.
Pentru o mașină de 10.000-15.000 euro, dar și una second-hand, de 2.000-3.000 euro, polița RCA, obligatorie conform legii, costă câteva sute de lei. În acest caz, românii bagă mâna în buzunar și se asigură.
Dar de ce cumpără românii polițe RCA și evită asigurările pentru locuințe? Nu vreau să găsesc o explicație, dar remarc o serie de aspecte.
Fără polița RCA, șoferii surprinși în trafic sunt sancționați cu amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. În plus, Poliția Rutieră ridică talonul și plăcuțele de înmatriculare. După cum se știe, șoferii sunt sensibili la amenzi și alte sancțiuni aplicate de Poliția Rutieră, așa că aproape toți își fac RCA. În 2019 s-au aplicat 9.000 de amenzi, în condițiile în care aproape 8 milioane de români dețin permis de conducere și parcul auto se apropie de 9 milioane de mașini.
Ce se întâmplă dacă nu ai poliță pentru locuință, măcar una PAD? Autoritățile locale pot sancționa proprietarul cu amendă cuprinsă între 100 și 500 lei. Pot, pentru că sunt rare cazurile când primăriile au aplicat amenzi.
La lansarea poliței PAD, în urmă cu vreo 10 ani, cineva a spus că primarii nu vor aplica amenzi celor fără asigurare pentru că nimeni nu vrea să-și supere viitorii votanți. Și așa a rămas.
Altcineva spunea că nu poți să forțezi un proprietar să-și asigure locuința. E proprietatea lui și e treaba lui dacă vrea să nu-și asigure locuința. Dacă locuința a luat foc sau o alunecare de teren a pus-o la pământ, proprietarul suportă consecințele.
Pe de altă parte, statul, atunci când au avut loc alunecări de teren sau inundații, a anunțat că va reface locuințele afectate, decizia având conotații electorale. Și românii au înțeles că e mai bine să stai neasigurat, pentru că statul are grijă de proprietatea privată.
Un alt aspect este faptul că asigurarea PAD se vinde mai bine decât polița facultativă, cu toate că, la apariția societății care vinde PAD, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), se spunea că asigurătorii vor vinde mai multe contracte de locuințe, că vor face cross-selling.
Dacă la început polițele facultative depășeau contractele PAD, situația s-a inversat de câțiva ani încoace. În 2019 s-au vândut 1,73 milioane PAD-uri, comparativ cu 1,53 milioane de asigurări facultative.
Cu alte cuvinte, sunt proprietari de case care și-au asigurat locuințele pentru suma maximă de 20.000 euro, în condițiile în care cei mai mulți dintre ei dețin proprietăți mai scumpe, cu o valoare medie cuprinsă între 60.000 și 100.000 euro.
Ei au înțeles că ești asigurat dacă ai PAD și că cineva îi va despăgubi dacă locuința va fi afectată de cutremur, alunecare de teren sau inundație. Cum va fi când păgubiții vor primi doar 20.000 de euro pentru o casă pe pământ în care au investit 80.000 euro sau mai mult? Sau, ca să scape mai ieftin, au zis că este suficient să achite 20 euro pentru o sumă asigurată de 20.000 euro, că și așa n-o să vină apa atât de mare ca să-i afecteze apartamentul situat la etajul 4 sau 8. Nu au luat în calcul un eventual incendiu sau o explozie din cauza unei acumulări de gaze, riscuri acoperite de polița facultativă, nu de PAD.
În concluzie, potențial există, dar lipsa de educație financiară îl afectează. Lipsa de educație financiară este dublată de lipsa de încredere în asigurători, în conceptul de asigurare. Păi șoferii ce să înțeleagă când se duc cu polițele RCA ale unor asigurători și service-urile nu vor să le repare mașinile pentru că nu primesc banii la timp și, astfel, ajung în instanță?
