Sistemul RO e-Factura, mult discutat în această perioadă, este o inițiativă importantă a procesului de digitalizare, care poate conduce, la un moment dat, la o mai bună colectare a taxelor la Bugetul de Stat. Însă, cum drumul spre iad este pavat cu bune intenții, acest sistem are și neajunsuri care generează, deja, multe bătăi de cap firmelor.
Până la 1 ianuarie 2024, înrolarea în sistemul RO e-Factura era opțională, însă raportarea facturilor emise de către operatorii economici către autoritățile contractante (B2G) a fost obligatorie începând cu 1 iulie 2022, acesta fiind, de fapt, programul pilot în care s-au testat capabilitățile sistemului și s-au corectat erorile apărute.
Anul acesta, implementarea sistemului pentru firmele din România va avea două etape. În primul semestru al anului, firmele vor fi obligate să raporteze toate facturile emise către alte firme (B2B) și către toate instituțiile publice. Adică vor emite facturile ca până acum, din propriile programe de facturare, dar le vor încărca apoi în sistemul RO e-Factura. De la 1 iulie 2024, toate facturile se vor emite și transmite către destinatari doar prin intermediul sistemului național privind factura electronică RO e-Factura. Programele informatice de facturare se pot folosi în continuare, dar va fi necesară interconectarea acestora cu sistemul găzduit de ANAF, pentru a fi transmise conform legii. Pentru persoanele nestabilite, dar plătitoare de TVA în România, se menține obligația de a transmite factura atât pe canalele obișnuite, cât și prin sistemul e-factura, chiar și după 1 iulie 2024. De aceea, este posibil ca autoritățile să renunțe la obligația depunerii declarației 394, deoarece se menține astfel o dublă raportare.
În prima etapă, termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise în sistemul RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii.
Nerespectarea termenului limită constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
Prin excepție, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistem nu se sancționează.
Beneficiile acestui sistem pentru stat sunt evidente, dacă va fi adoptat rapid și utilizat de către toate firmele. Va crește eficiența colectării taxelor și impozitelor la Bugetul de Stat și vor scădea, teoretic, cazurile de evaziune fiscală.
Pentru contribuabili, adică firmele care sunt obligate să adopte acest sistem, singurul beneficiu ar putea fi creșterea gradului de automatizare al procesului de facturare și interconectarea acestuia cu programele de gestiune contabilă. Pe de altă parte, există mai multe inconveniente, printre care costurile ridicate de automatizare și interconectare cu propriile sisteme de facturare, pentru firmele care emit multe facturi. Firmele mici, care emit până la 10-20 de facturi pe lună, pot folosi platforma ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor, însă firmele medii și mari trebuie să aloce sume generoase pentru automatizarea propriilor sisteme și conectarea la RO e-Factura.
În plus, vor exista, probabil în prima parte a anului, probleme ale serverelor ANAF și multe erori potențiale, care vor genera neplăceri pentru emitenții facturilor. Orice eroare poate însemna întârzierea încasării facturii și poate cauza probleme financiare firmei respective.
De asemenea, din punctul meu de vedere, va exista un decalaj între adoptarea e-Factura de către firmele din mediul urban și cele din mediul rural. Dacă diseminarea informației nu se realizează pe canalele potrivite, proprietarii firmelor din rural nu vor conștientiza implicațiile neadoptării sistemului nou de facturare și nici pașii premergători necesari – achiziția unui certificat de semnătură digitală calificată, asocierea acestei semnături cu Spațiul Privat Virtual (SPV) pe site-ul ANAF, apoi folosirea aplicației de emitere a facturilor pusă la dispoziție gratuit, care poate da multe bătăi de cap utilizatorilor, pentru că sunt anumite reguli destul de neclare, care trebuie respectate la completarea datelor.
Va fi o perioadă destul de dificilă din acest punct de vedere pentru antreprenori. Pe lângă creșterea fiscalității, vor fi nevoiți să suporte și costurile în bani și timp generate de această nouă obligație, chiar dacă, în timp, acest demers va fi unul benefic pentru o mai bună colectare a taxelor care ar putea genera mai multă bunăstare firmelor și angajaților acestora.
Laurențiu Stan este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri și active intangibile, cum ar fi licențe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări și nu numai. Este certificat de organizații naționale și internaționale de renume din domeniul evaluărilor.
