Divizia imobiliară a grupului francez Auchan, Ceetrus (ex-Immochan), a cumpărat fosta platformă industrială Mociur, în suprafață de circa 20 de hectare, a Uzinei Constructoare de Mașini Reșița (UCMR), intrată în insolvență în urmă cu 7 ani cu datorii în echivalent de peste 180 milioane euro, și pregătește un amplu complex imobiliar, care va include un mall, având ca ancoră primul hipermarket Auchan din oraș, o clădire de birouri și locuințe.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Platforma a fost cumpărată cu aproximativ 3 milioane de euro.
Retailerul francez Auchan este unul dintre cele mai importante lanțuri comerciale, locul 11 în lume, prezent în 17 țări, cu peste 3.700 de magazine și aproape 350.000 de angajați.
În România, Auchan are 33 de hipermarketuri, 4 magazine de proximitate My Auchan - deschise în stații Petrom, circa 10.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Dezvoltatorul imobiliar Ceetrus, parte a grupului Auchan, deține 393 de centre comerciale în întreaga lume. În România administrează un portofoliu de 23 de centre comerciale la nivel național.
În 2016, și-a lărgit sfera de activitate pe noi segmente de business : cel rezidențial, prin dezvoltarea Coresi Avantgarden în parteneriat cu Avantgarden Immo Invest, și office, prin Coresi Business Park din Brașov, realizat în parteneriat cu Ascenta Management.
Istoria UCM Reșița a început în 1771, prin darea în exploatare a primelor furnale și forje, care au pus bazele celei mai vechi unități industriale din România. În prima perioadă a existenței, uzinele au aparținut Fiscului austriac, care își exercita controlul prin intermediul Direcției miniere bănățene.
Prin momentul inaugurării lor, uzinele din Reșița devansează fondarea unor fabrici de renume precum Krupp Germania (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834), Burmeister Wain (1843), Skoda (1851).
Înainte de 1989, pe platforma de la Reșița lucrau peste 14.000 de salariați. La finalul anului 2017, numărul acestora era de 835.
Compania a fost privatizată în 2003, când INET AG, înregistrată în Elveția, reprezentată de un om de afaceri avansat în presă ca având relații de business cu Bogdan Buzăianu, etichetat de fostul președinte Traian Băsescu drept "unul dintre băieții deștepți din energie", a preluat 51% din acțiuni de la APAPS. În prezent, INET deține o participație de 96,7% din capital.
La sfârșitul anului 2011, administratorii UCM Reșița au decis să deschidă procedura de insolvență cu intenția de reorganizare a activității.
În primăvara anului 2017, Profit.ro relata că UCMR a reintrat pe pierderi după ce a reușit să termine cu profit fiecare din anii anteriori în care s-a aflat în procedură de reorganizare. Motivele principale sunt intrarea la rândul său în insolvență a Hidroserv, filiala de mentenanță a Hidroelectrica, precum și amânarea sau anularea unor contracte de lucrări al căror beneficiar final era producătorul de energie hidro.
UCM Reșița este dependentă în proporție de aproape 88% de comenzile Hidroelectrica, directe sau prin Hidroserv, în cele mai multe contracte compania fiind subcontractor al celor de la Romelectro.
În 2013, AVAS, actualmente AAAS, a preluat datoriile bugetare ale companiei către ANAF, cifrate la acea dată la peste jumătate de miliard de lei. Planul era ca, ulterior, datoriile respective să fie convertite în acțiuni, iar statul să preia din nou controlul asupra companiei, însă în cele din urmă s-a renunțat la idee întrucât contravenea normelor UE.
Potrivit raportului pe această temă al administratorilor judiciari, cauzele intrării în insolvență a UCM Reșița la finalul anului 2011 au fost, pe fondul crizei economice generale de la acel moment, scăderea cererii interne, gradul de utilizare scăzut a capacităților de producție, neîncasarea creanțelor, nemodernizarea utilajelor, lipsa finanțării pentru investiții și ponderea mare a costurilor fixe în totalul cheltuielilor. În plus, în 2010, Fiscul a anulat facilități fiscale constând în scutiri de obligații de plată de peste 170 milioane lei acordate companiei la privatizare, din cauză că aceasta nu și-a achitat datoriile la stat la finalul anului 2009.
În 2014, Guvernul Ponta și-a pus problema ca Hidroelectrica să preia prin absorbție UCM Reșița, argumentul fiind puternica interdependență dintre cele două companii, însă ideea a fost în cele din urmă abandonată.
În 2017, UCMR a avut afaceri de 37 milioane lei și a rămas pe pierdere, cu un minus de 23,1 milioane lei.
