Autoritățile de stat pot să ia măsuri de discriminare pozitivă a firmelor ai căror manageri au studii superioare, pentru îmbunătățirea calității spiritului antreprenorial din România, se arată într-un studiu recent elaborat de experți BNR. ANAF face deja discriminare negativă în acest sens, defavorizând firmele deținute de persoanele fără studii superioare la înregistrarea în scopuri de TVA.
"Autoritățile pot discrimina pozitiv după nivelul de educație al managerului. Companiile nefinanciare ai căror manageri au studii universitare sau postuniversitare au demonstrat o situație financiară semnificativ peste cea înregistrată de firmele conduse de persoane care au efectuat alte tipuri de studii sau care nu au studii superioare", se arată în studiul "După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste" și întocmit de experții BNR Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
Afirmația este făcută în contextul în care, potrivit studiului, deși numărul firmelor active din România s-a dublat în ultimele două decenii (ajungând în anul 2014 la peste 600.000), numărul de firme la 1.000 de locuitori în România are cea mai scăzută valoare din UE.
CITEȘTE ȘI Biriș: Vor apărea precizări în norme privind taxarea clădirilor în care se află firme și PFA "Convergența către valori mai apropiate de spiritul antreprenorial din UE ar pleda pentru intrarea în piață a unui număr în creștere de firme (mai ales că gradul de concentrare în anumite sectoare economice a rămas important). S-ar produce și o reîntinerire a economiei (majoritatea firmelor din România sunt trecute de prima tinerețe, având o vârstă mai mare decât durata medie de viață, calculată de noi la circa 7 ani). Calitatea spiritului antreprenorial are spațiu semnificativ de ameliorare. Aproape jumătate din firmele active în România nu doar că reduc prin activitatea lor valoarea adăugată produsă în economie, dar pierderile înregistrate le-au consumat integral și capitalurile proprii", se spune în studiul citat.
Potrivit sursei citate, educația managerului contează, iar școala de economie românească are spațiu de îmbunătățire.
"Companiile nefinanciare ale căror conduceri executive au studii universitare sau postuniversitare relevante pentru sectorul economic în care activează firma demonstrează o situație financiară marginal superioară celei înregistrate de companiile ale căror conduceri și-au efectuat studiile în domeniul economic, însă semnificativ peste cea înregistrată de firmele conduse de persoane care au efectuat alte tipuri de studii sau care nu au studii superioare", se arată în studiul BNR.
CITEȘTE ȘI Biriș: Pentru cei fără venituri, CASS va fi opțională. Modificăm Codul Fiscal în scurt timp Productivitatea muncii în cazul întreprinderilor conduse de manageri care au studii superioare relevante pentru sectorul economic în care activează compania s-a situat cu aproximativ 4% peste nivelul înregistrat de firmele conduse de manageri cu studii în domeniul economic, respectiv cu 74% peste cel avut de companiile în care directoratul are alte studii sau nu are studii superioare, arată datele BNR.
De asemenea, firmele din primele două categorii realizează profit într-o proporție mai ridicată și sunt caracterizate de o rată de investire mai mare decât cea avută de întreprinderile conduse de manageri cu studii în alte domenii sau fără studii superioare. Gradul de îndatorare (măsurat ca raport între datoriile totale și capitalurile proprii) este mai redus, iar termenul de recuperare a creanțelor este superior.
"Lipsa unor rezultate mai bune pentru cei cu studii superioare economice comparativ cu managerii având studii superioare de altă natură ridică unele semne de întrebare și despre calitatea învățământului universitar economic și plierea acestuia pe nevoile economiei", se subliniază în studiu.
În document se mai menționează că majoritatea activelor din economie sunt gestionate de manageri având studii superioare. Aceștia au în responsabilitate firme ale căror active agregate depășesc 375 miliarde lei și care realizează afaceri de peste 350 miliarde lei, în timp ce valoarea însumată a activelor și vânzărilor avute de companiile conduse de manageri cu alte tipuri de studii sau fără studii superioare este de aproximativ 10 ori mai redusă.
CITEȘTE ȘI Mediul a propus Guvernului să facă pasul înapoi în fața pădurarilor și să accepte scăderea prețului la licitații Pe de altă parte, ANAF discriminează deja negativ firmele deținute de persoane fără studii superioare la înregistrarea în scopuri de TVA.
La începutul anului trecut, Fiscul a modificat drastic procedura de înregistrare în scop de TVA pentru a împiedica evazioniștii să mai intre în economie. După cum a scris Profit.ro, consecința a fost că jumătate dintre companiile care au cerut să se înregistreze pentru TVA, în prima jumătate a anului 2015, au fost respinse de Fisc, fiind suspectate că vor să facă evaziune.
Potrivit noii proceduri de înregistrare, firmele nou înființate trebuie să depună, în aceeași zi în care se înregistrează la registrul Comerțului, o cerere și o declarație pe propria răspundere în care să răspundă la 20 de întrebări, inclusiv despre studiile absolvite, și să aducă documente. Și firmele existente trebuie să facă aceleași demersuri dacă își schimbă asociații, administratorii sau sediul social. În caz contrar, sunt notificate de ANAF. Pe baza răspunsurilor la întrebări, ANAF acordă un punctaj, însă modul în care face evaluarea criteriilor nu este public și nici nu le este comunicat solicitanților.
CITEȘTE ȘI Depășirile de plan raportate de ANAF, demontate în raportul Curții de Conturi Consultanții fiscali spun că, în multe cazuri, firmelor li s-a refuzat înregistrarea în scopuri de TVA din cauza faptului că administratorii nu aveau studii superioare. “Aceste criterii nu au legătură cu activitatea. Există antreprenori celebri în lume care nu au studii sau care au dat faliment și, apoi, au făcut afaceri de succes”, a declarat un avocat.
“Consider ca anumite întrebări sunt absolut nejustificate, cum ar fi cele legate de studii/profesii și ocupațiile avute de administratorii persoane fizice, veniturile brute ale asociaților și administratorilor, indicatorii financiari. Fiscul devine astfel un fel de evaluator al performanțelor economice, patrimoniale sau chiar intelectuale și se creează prezumția refuzului în situații care nu au legătura cu eventuale intenții evazioniste ale respectivelor persoane”, a spus și Alexandru Cristea, partener TZA Tax.
„Administratorul unei firme importante de IT a decis să nu mai schimbe sediul, așa cum își făcuse deja planurile, pentru că nu are studii de specialitate și s-a temut să nu aibă dificultăți în păstrarea codului de TVA”, a explicat un contabil efectele noii proceduri pentru business.
