Majoritatea angajaților din Ministerul de Finanțe și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) câștigă lunar, în mână, potrivit datelor publicate de cele două instituții, mai mult de 4.000 lei, sumă similară cu cele mai mari salarii medii nete din economie, cum ar fi IT sau intermediere financiară.
Instituțiile bugetare ar trebui să își publice lunar, pe pagina de web, veniturile salariale nete, conform unei hotărâri a guvernului, din 2010. Obiceiul nu s-a păstrat și multe site-uri au informații vechi. Între timp, salariile au crescut în sistemul bugetar, unde lucrează 1,18 milioane de persoane, însemnând cam un sfert din totalul celor care au contracte de muncă în România.
Cheltuielile totale cu personalul bugetar au fost de 13,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2016, față de 12,8 miliarde lei în aceeași perioadă a a anului trecut. Numai că, în 2015, în primul trimestru, au fost incluse în cheltuieli 1,5 miliarde lei pentru plata drepturilor obținute în instanțe. Prin urmare, cheltuielile s-au umflat în primele trei luni din acest an cu 2,5 miliarde lei după ce Parlamentul a votat o serie de majorări: 12% în instituțiile publice locale, 25% în sănătate și asistență socială, 15% în învățământ, 10% pentru alți bugetari în afară de cei din sănătate și educație.
Printre instituțiile care continuă să facă publice veniturile nete ale angajaților se află Ministerul Finanțelor și ANAF. Conform informațiilor postate la sfârșitul săptămânii trecute, aproape 60% din cei 2.574 de funcționari ai structurii centrale a ANAF, care cuprinde și inspectorii Antifraudei Fiscale, câștigă cel puțin 4.000 lei. 75% din cei 1.268 de funcționari ai ministerului primesc, în mână, peste 4.000 lei, 20% între 2.000 și 4.000 de lei și 5% sub 2.000 lei, potrivit informațiilor postate aici și aici ANAF are în total 25 mii de angajați, peste 22 mii fiind în structurile teritoriale (direcții de finanțe publice, administrații ale finanțelor publice) din cele 41 de județe. În Direcția Finanțelor Publice București, de exemplu, majoritatea salariilor sunt cuprinse între 2.000 și 4.000 lei.
CITEȘTE ȘI TABEL Haosul salarizării: Bugetari cu aceeași funcție și salariu diferit, consilier juridic plătit mai prost ca un șofer Situația este comparabilă cu a altor ministere. De exemplu, în Ministerul Agriculturii, 57% dintre cei 723 de salariați au câștiguri nete de peste 4.000 lei. În cazul multor instituții datele fie lipsesc, fie sunt prezentate incomplet.
În administrația publică centrală lucrează 508.000 de persoane, conform datelor prezentate aici, iar în cea locală încă 668.000. Datele Institutului Național de Statitică (INS) indică un câștig mediu net de 2.481 lei în administrație și apărare, de 1.616 lei în educație și de 1.583 lei în sănătate.
Media pe economie este de 1.806 lei. Cele mai mari câștiguri nete lunare sunt, potrivit INS, în industria tutunului (6.347 lei), extracția petrolului (6.024 lei), intermediere financiară (4.350 lei), IT (4.289 lei). În aceste condiții, veniturile angajaților din Finanțe sunt comparabile cu cele de top din sectorul privat.
În administrația centrală, din care fac parte ministerele, dar și cei 75.000 de salariați din Apărare, 131.000 din ordine publică și 66.000 din învățământul superior de stat, salariile sunt mai mari decât în administrația locală, care include învățămîntul preuniversitar și unitățile sanitare finanțate de bugetele locale sau din venituri proprii. 287.000 de persoane plătite de administrația locală lucrează în învățămîntul preuniversitar, iar 121.000 în sănătate.
Guvernul a propus, recent, o nouă grilă de salarizare, principalul scop fiind eliminarea unor inechități între persoane care au vechime, pregătire, atribuții identice.
