România a fost obligată să plătească, până în prezent, peste 420 de milioane de euro reprezentând corecții financiare aplicate din cauza neregulilor descoperite de către Comisia Europeană privind contractele atribuite prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), conform datelor Ministerului Fondurilor Europene.
Corecția financiară presupune că oficialii Comisiei Europene nu au acceptat să deconteze anumite cheltuieli efectuate în diferite contracte, din cauza neregulilor comise de către autorități la atribuirea acestora, astfel că banii respectivi trebuie acoperiți din buget.
La începutul lunii martie, plățile pentru POSDRU au fost întrerupte din nou, din cauza unor nereguli în modul de selecție a proiectelor, descoperite de oficialii europeni într-o misiune de audit efectuată anul trecut, în perioada 21 octombrie - 10 noiembrie. Plățile pentru POSDRU au fost întrerupte sau suspendate de către CE de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul suspiciunilor de fraudă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Firmele vor primi prefinanțări UE pentru salarii, onorarii și cheltuieli cu deplasările La acest moment, autoritățile discută pe această temă cu experții Comisiei Europene, încercând să pregătească și finanțarea proiectelor din cadrul Programului Operațional Capital Uman aferent perioadei 2014-2020.
Pentru perioada 2007-2013, POSDRU a avut la dispoziție un buget de 3,4 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai importante programe finanțate din fonduri europene.
Un studiu de anul trecut al Institutului pentru Politici Publice, a relevat faptul că România a returnat Comisiei Europene, între 2011 și 2014, peste 230 de milioane de euro ca urmare a corecțiilor financiare pentru nereguli în diferite programe.
Corecțiile sunt aplicate, de regulă, pentru nerespectarea procedurilor de publicitate și transparență în atribuirea de către stat a contractelor, nedeclararea tuturor criteriilor de calificare și selecție în documentația de atribuire sau în anunțul de participare, criterii de atribuire nelegale a contractelor publice, impunerea unor criterii restrictive care împiedică anumiți ofertanți să participe la licitație, diminuarea nejustificată a duratei de depunere a ofertelor, conflictul de interese.
