Din cei 2,7 milioane de turiști care au înnoptat anul trecut în hotelurile românești, cei mai mulți, respectiv 1,6 milioane persoane, au venit în țară nu pentru atracțiile turistice autohtone, ci pentru afaceri, congrese, conferințe și seminarii. Dar nici măcar restul de 1,1 milioane de persoane nu sunt 100% turiști, deoarece unele dintre acestea vin în vizită la rude și se cazează la hoteluri, altele sunt interesate strict de partide de fotbal, tratamente medicale, concerte și diverse alte evenimente. Trăgând linie, cei care ajung în România exclusiv pentru vacanțe nu depășesc 750.000 de persoane, număr aproximativ egal cu cel al românilor trimiși anual în străinătate de primele patru agenții de turism din țară. Deși una din primele declarații ale fostului ministru al Turismului Mircea Dobre era că vrea să dezvolte turismul ecumenic, tocmai acest tip de turism s-a prăbușit la aproape jumătate în timpul mandatului său.
Trip Advisor, cea mai populară și mai respectată rețea socială care se adresează exclusiv turiștilor și călătorilor, a publicat recent clasamentul celor mai atractive destinații turistice în acest an. Creta, Praga și Istanbul se află în Top 10, în timp ce România a pierdut și în acest an startul și, implicit, o poziție fruntașă în preferințele turiștilor potențiali.
Aceasta în contextul în care birourile externe de Turism au fost desființate, iar site-ul oficial în domeniu, romania.travel, nu a fost funcțional în perioada noiembrie 2017 – ianuarie 2018, mai întâi pentru neplata taxei de hosting și apoi pentru neplata taxei de înregistrare a domeniului de Internet.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Institutul Național de Statistică a publicat recent datele privind circulația turistică în anul 2017, care s-a dovedit a fi foarte modestă. Defalcând datele, se constată că cele mai însemnate creșteri au fost la capitolele: călătorii pentru cumpărături (64%), tratament medical (26%) și evenimente culturale și sportive (24%). Turiștii de acest tip au cheltuit cumulat în jur de 750 de milioane de euro.
Turismul ecumenic, una dintre prioritățile fostului Cabinet, a scăzut cu 42%.
Cifrele INS relevă de asemenea că, în pofida potențialului turistic evident, nici din punct de vedere al infrastructurii și nici din punct de vedere statistic România nu are profilul unei țări turistice: numărul cetățenilor străini care au călătorit anul trecut în România pentru afaceri a fost cu 48% mai mare decât cel al turiștilor străini care vizitează țara pentru petrecerea vacanței.
Potrivit statisticilor oficiale, dacă privim la modul general, România a avut anul trecut 2,7 milioane de turiști străini, aici fiind vorba de cei care s-au cazat cel puțin o noapte într-un hotel din țară. Față de anul precedent, numărul a crescut cu peste 10%.
Scăzând oamenii de afaceri, rămân 1,1 milioane de străini ajunși anul trecut în scop particular în România și care s-au cazat cel puțin o noapte la hotel. Dar nici măcar aceștia n-au fost turiști "puri", pentru că Statistica îi împarte în mai multe categorii: de exemplu, aproape 30.000 de străini au venit pentru diverse cumpărături, 80.000 au fost în tranzit și obligați să înnopteze, 140.000 au vizitat rude și prieteni dormind la hotel, 35.000 de persoane au fost în pelerinaje și aproape 30.000 de persoane au venit pentru tratamente medicale.
Efectiv pentru vacanțe au ajuns anul trecut în România 748.000 de străini, cu 14% mai mulți decât anul trecut. În cifre, numărul de turiști "pur sânge" a crescut cu doar 94.000, cam câți oameni încap în tribune la un meci al Barcelonei pe teren propriu. Turiștii veniți pentru vacanțe au cheltuit 331 de milioane de euro, adică doar 440 de euro de persoană.
De remarcat este și că, anul trecut, numărul străinilor ajunși în România în pelerinaj a scăzut la aproape jumătate față de 2016, când au venit în România 61.434 de pelerini, față de 35.951 anul trecut. Deși una din primele declarații ale fostului ministru Mircea Dobre, atunci când a ocupat această funcție, era că vrea să dezvolte turismul ecumenic, tocmai acest tip de turism s-a prăbușit la aproape jumătate în timpul mandatului său.
În primul program de guvernare a fost promis un buget de 280 de milioane de lei pentru turism pentru o perioadă de 4 ani, ceea ce ar fi însemnat 15,5 milioane de euro anual, respectiv de șapte ori mai mult decât avusese anterior. Ceva s-a interpus, probabil, între promisiuni și fapte, pentru că turismul a primit un buget de 21 de milioane de lei (4,5 milioane de euro), din care nu au putut fi cheltuite decât 8 milioane de lei (1,7 milioane de euro). În consedință, pentru anul acesta, Guvernul a alocat turismului mult mai puțin decât în 2017, respectiv 13 milioane de lei (2,8 milioane de euro).
Din acei bani cheltuiți nu a fost realizat niciun spot de turism, nu a fost lansată nicio campanie importantă media pe marile piețe internaționale și nu a fost încheiată niciun fel de colaborare cu marii turoperatori străini, care se așteptau ca statul român să-i ajute cu bani să promoveze ofertele turistice românești.
În timp ce autoritățile românești dădeau înapoi, necheltuite, 2,8 milioane de euro, Guvernul turc, de exemplu, acorda tuturor turoperatorilor care aduceau avioane aproape pline în stațiunile din această țară un ajutor de 6.000 de euro pentru fiecare cursă. Astfel, marile agenții românești care au avut numeroase zboruri către Antalya au primit de la turci, cumulat, câteva milioane de euro, cam cât tot bugetul de promovare al României, și cel cheltuit, și cel dat înapoi. În aceste condiții, Ministerul român al Turismului nu a găsit o cale să poată plăti legal câteva zeci de mii de euro fiecărui mare turoperator german ca să păstreze în cataloagele sale ofertele românești, în condițiile în care Bulgariei, de exemplu, îi sunt alocate numeroase pagini.
Într-un context în care multe țări din zonă au avut probleme de siguranță în ultimii ani, altele sunt din ce în ce mai scumpe, din cauza cererii foarte mari, România, ai cărei miniștri ai Turismului se schimbă în fiecare an și fiecare dintre ei o ia de la capăt, ignorând lucrurile bune făcute de predecesor, nu își găsește încă drumul. Cei care lucrează în mediul privat din turism spun că, în aceste condiții, crearea Ministerului Turismului este inutilă: este ca și cum un țăran sărac ar fi primit în dar o căruță, dar fără roți și fără cal.
