Pentru oamenii de afaceri din firmele mici sau pentru turiștii mai modești din punct de vedere financiar, banii plătiți pe o cameră de hotel contează enorm. Pentru aceste categorii se dezvoltă în Capitală piața apartamentelor de bloc închiriate în regim hotelier, al căror număr s-a dublat în ultimii doi ani.
Tot mai mulți investitori încep să cumpere locuințe în București, în special garsoniere, pe care le transformă în apartamente pentru închiriat în regim hotelier, spune consultantul hotelier Mircea Drăghici. "Am auzit din piață de o firmă care vrea să ia un bloc întreg undeva, în zona Dristor, aproape de metrou, pe care să-l închirieze în regim hotelier", adaugă acesta.
Date transmise către Profit.ro de Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) relevă că, în ultimii doi ani, au fost autorizate în Capitală 436 de spații de cazare (apartamente și camere de închiriat) deținute de persoane juridice, cu 864 de locuri. Practic, numărul acestora s-a dublat pe piață, unde există acum, oficial, 718 spații de cazare cu 1.533 de locuri. Prin comparație, în intervalul 2014-2016, au fost date în folosință în București, potrivit ANT, doar 389 de camere în hoteluri, cu 771 de locuri, adică mai puține decât apartamentele în regim hotelier.
Mircea Drăghici estimează că numărul real al acestui tip de apartamente este peste de trei ori mai mare, iar diferența poate fi găsită "la negru" sau în spațiile închiriate "pe persoană fizică", cu activitatea declarată la ANAF.
Aceste cifre demonstrează că turismul și-a revenit mai rapid, după criză, decât piața rezidențială.
O garsonieră în regim hotelier este închiriată cu 30-35 de euro pe noapte. Cu doar 15 nopți pe lună închiriate, câștigul lunar poate depăși 450 de euro, mai mult decât dacă spațiul ar fi cedat unui chiriaș permanent. "Dacă garsoniera este într-o zonă ultracentrală, cererea este mare și poți câștiga din închirierea ei în regim hotelier și 1.000 de euro pe lună, pe care nu i-ai obține niciodată pe piața rezidențială. În acest fel, poți cumpăra garsoniera cu credit de la bancă și o poți achita în doar cinci ani", calculează consultantul.
Clienții pentru aceste apartamente sunt mici oameni de afaceri români sau străini, care nu vor să plătească 60-70 de euro pentru o cameră într-un hotel de 3-4 stele, sau turiști care vor să se cazeze în centrul orașului, dar să nu cheltuiască foarte mult pentru cazare. "Avantajul pentru turist este că plătește de două ori mai puțin pentru o cameră mult mai mare, deoarece o garsonieră are în jur de 35 metri pătrați, iar o cameră de hotel standard are 20-25 metri pătrați", susține consultantul. Aceste structuri de cazare "se bat" astfel cu hotelurile de 3 și 4 stele.
În general, apartamentele în regim hotelier sunt promovate pe site-uri de rezervări online, dar există și contracte corporate cu firme mici, care au tăiat drastic, după criză, din bugetele pentru deplasări. O parte dintre aceste apartamente sunt construite în blocuri noi, însă majoritatea sunt în clădiri mai vechi, dar central poziționate.
George Borună, directorul general al Direcției Generale de Control și Autorizare din cadrul Autorității Naționale pentru Turism (ANT), spune că apartamentele în regim hotelier pot să funcționeze legal și fără a fi clasificate, dacă persoana care îl deține își declară veniturile încasate de pe urma lui la ANAF. Este vorba doar de persoane fizice, proprietari ai locuinței, pentru că, în cazul firmelor, este necesară clasificarea făcută de ANT.
În această situație, firma va depune documentația la ANT și va obține certificatul, dacă respectă normele prevăzute de lege, în linii mari similare unei structuri hoteliere. În funcție de numărul de stele pe care le solicită, proprietarul trebuie să doteze apartamentul cu diferite obiecte, de la prosop și noptieră până la televizor și aer condiționat.