Votul pentru alegerile parlamentare din acest an a trecut, iar partidele aflate pe primele poziții își caută acum parteneri cu care să preia guvernarea și chiar un premier, după retragerea de ieri a lui Ludovic Orban de la conducerea Executivului. În acest timp, mediul de afaceri așteaptă ca măcar jumătate din promisiunile lansate în campania electorală să fie și onorate de către viitorii guvernanți. Așteptările și solicitările antreprenorilor, într-o perioadă marcată și de o criză puternică generată de coronavirus, sunt transmise acum viitorului Guvern, prin intermediul Profit.ro.
Marius Ghenea, Partener 3TS Capital
Din păcate, cu o prezență scăzută la vot, în condițiile speciale actuale, rezultatele votului par să fie relativ polarizate, fără o super-majoritate care să fie posibil de constituit, ca soluție guvernamentală, astfel că vom avea mai probabil o minoritate relativ fragilă și care va depinde de mai multe partide poltiice
În aceste condiții, nu așteptăm ca modificări fundamentale să fie propuse de următorul Guvern și votate de Parlament (unele dintre ele de natură constituțională, de care România are nevoie), dar sperăm să avem măcar o guvernare funcțională, care să rezolve cât mai bine chestiunile urgențe ale țării.
În primul rând, presupunând că noul Guvern va fi structurat tot în jurul PNL, sunt mai multe măsuri anunțate de PNL pentru economie, în particular pentru afacerile antreprenoriale care au fost afectate de criza de sănătate, măsuri care ar trebui puse în aplicare cât mai repede, mai ales că ele au fost lansate public încă din perioada pre-electorală, iar implementarea lor se lasă așteptată, cu siguranță vom intra în 2021 fără că aceste măsuri să înceapă să își producă efecte, în condițiile tipice de numire și învestire a noului Guvern și văzând că Sărbătorile de iarnă se apropie rapid…
În al doilea rând, așteptăm să nu apară niciun fel de modificări în sens negativ pe partea de taxare a business-urilor, aceasta este cu siguranță o perioadă în care economia are nevoie de susținere și de predictibilitate, nu de noi taxe sau de schimbări de pe o zi pe alta, făcute pe genunchi, așa cum, din păcate, am fost obișnuiți în guvernări trecute
Nu în ultimul rând, mediul de afaceri așteaptă în continuare o optimizare semnificativă a aparatului administrativ și birocratic, așa cum autoritățile publice locale, recent alese în alegerile din această toamnă, au demonstrat deja că se poate face, cel puțin în anumite zone din România, semnalând în același timp că în multe instituții din administrația publică se cheltuiesc bani fără justificare și fără măsură, în ciuda perioadei economice dificile în care intrăm și oarecum ca o sfidare la adresa întregii economii reale a României și ca o sfidare la adresa tuturor cetățenilor acestei țări.
Cristian Negruțiu, Partener Sparking Capital
Ca principiu, așteptările mele de la Guvern sunt în două direcții:
În general, o intervenție administrativă cât mai redusă în economie. Cu cât mai puține reglementări, cu atât mai bine. În opinia mea, Guvernul trebuie să se limiteze în a gestiona domeniile strategice (e.g. Infrastructură, Sănătate, Învățământ) și a lăsa mediul de afaceri să facă ce știe mai bine (adică afaceri!). În domeniul fiscal, trebuie păstrată cota unică și impozitele reduse pe profit/dividend pentru a permite investițiile în continuare. Ar trebui redusă fiscalitatea pe muncă și crescută fiscalitatea pe averi/proprietăți.
În domeniul nostru specific, acela al investițiilor în zona antreprenorială, Guvernul ar trebui să lase mai multă inițiativă și să externalizeze către mediul privat. De exemplu, programe de genul Start-Up Nation pot fi gestionate împreună cu fondurile locale de investiții, printr-un parteneriat public-privat. Guvernul poate participa și furniza capital către piață, însă alocarea acestor fonduri trebuie făcută de entități private strict pe criterii economice. În acest fel, se elimină atât birocrația, cât și eventuale fraude, și se stimulează în mod real ecosistemul local. Principiul nu este nou, este aplicat cu succes de ani buni la nivel UE (prin Fondul European de Investiții și alte instrumente), cât și la nivel national (ex. Polonia)
Mihai Guran, Vicepreședinte TechAngels
Mediul startup HiTech din România a evoluat în ultimii 2 ani în ritm accelerat, bazându-se în mod aproape integral pe inițiativa particulară, în anumite cazuri dublată și de programele europene cu aplicabilitate în domeniu, gestionate direct din exterior.
Așteptări 1: Ne asteptăm în primul rând ca Guvernul să nu strice ce s-a facut bine deja, iar în al doilea rând să dezvolte o strategie coerentă care, ca și în cazul unui business privat, trebuie să identifice mai întâi contextul competitiv, iar apoi să răspundă la întrebarea “cum să ne dezvoltam mai repede decât competiția?”. Concurăm aici cu cele mai puternice și atractive zone de business din întreaga lume, și ne propunem să motivăm tinerii de top să nu mai își dorească să plece în America sau în hub-urile de top Europene din Londra, Berlin, Haga, Barcelona sau Lisabona. Ne așteptăm ca cei care vor trebui să dezvolte politici și reglementări pentru acest domeniu să fie într-o proporție semnificativă oameni din mediul privat start-up tech, similar cu modelul EIF (Fondul European de Investiții).
Dacă la nivelul Comisiei Europene vedem deja astfel de programe și ințiative, care sprijină prin fonduri de investiții, programe de accelerare și instituții precum EIT (European Institute of Innovation and Technology) dezvoltarea inovației și a spiritului antreprenorial, constatăm, de exemplu, că, la nivel guvernamental, în Romania astfel de inițiative nu există sau sunt prost înțelese sau aplicate, probabil nefiind considerate prioritare.
Așteptări 2: Ne așteptăm ca în următorii ani să vedem în primul rând o preocupare onestă pentru dezvoltarea ecosistemului Start-up Tech, sprijinit în mod necondiționat atât la nivel declarativ, cât și prin programe, fonduri și inițiative, definirea unor inidcatori de performanță și urmărirea lor. În acest sens se poate replica imediat ceea ce deja există în alte țări: finanțare cu prioritate a programelor de accelerare startup, definire de facilități pentru startup-uri de tehnologie până când ajung să aibă venituri (poate dura și peste doi ani procesul), facilități acordate investitorilor privați în zona startup Tech (unde investițiile sunt de mare risc), colaborarea cu organizațiile private și autoritățile locale care au initiative și co-finanțarea programelor de investiții din hub-urile regionale constiuite sau în curs de constituire.
Ca și până acum, în calitate de asociație reprezentantivă pentru investori în industria Tech, sector care are deja sute de firme active și multe mii de locuri de muncă create, ne declarăm disponibilitatea să sprijinim cu toate datele și informațiile de care dispunem dezvoltarea unei strategii naționale pentru mediul startup și definirea programelor de sprijin. Avem nevoie de o astfel de strategie și de programe, în condițiile în care atât capitalurile umane, cât și capitalurile financiare pot migra extrem de ușor în zone mult mai atractive din Uniunea Europeană.
În concluzie, ne-am dori deci ca Guvernul să sprijine direct sau indirect firmele cu potențial de unicorn care încă au sediul în România să rămână și să se dezvolte aici în următorii cinci ani.
Călin Ile, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România
Așteptările mele de la noul guvern pleacă în primul rând de la nevoia unui dialog tripartit eficient - autorități, patronate, sindicate și punerea în valoare a Comitetului Economic Sectorial CES.
Aștept să fie numiți oameni valoroși în funcții pe bază de meritocrație, impostura trebuie să înceteze atât la nivel de persoane, cât și la nivel de instituții.
Aștept să demareze un program serios de revenire a economiei din criza pandemică cu accent pe sectoarele cele mai afectate.
Ca lucruri pe care le urmăresc în mod specific vor fi
- atenția acordată turismului și imaginii României. Turismul trebuie să iasă din ministerul mamut al Economiei și să facă un minister separat împreună cu antreprenoriatul sau IMM. Imaginea României trebuie să devină un subiect asumat la nivel național.
- atenția acordată problemelor de mediu și schimbărilor climatice
- susținerea sportului de masă trebuie să devină prioritate națională ca metodă de a susține sănătatea mentală și fizică a populației.
Dr. Ray F. Iunius, director general winsedswiss education group și profesor la Universitatea din Lausanne (HEC)
I. măsuri pt susținerea și îmbunătățirea sistemului de educație:
I.1 2% redirecționare impozit pentru educație
I.2 scutire impozit pentru investițiile în învățământ
ÎI măsuri pentru dinamizarea mediului de afaceri
ÎI. 1 reducerea birocrației prin digitalizare masivă
ÎI. 2 simplificarea cadrului legislativ
ÎI. 3. simplificarea procedurilor de accesare fonduri UE
ÎI. 4. simplificarea procedurilor pentru creeare de noi întreprinderi
III. măsuri pentru îmbunătățirea procesului democratic
III. 1. Introducerea votului electronic pe baza tehnologiei blockchain
III.2. simplificarea legii referendumului ( vezi modelul elvețian)
IV Constituție
IV1. lămurirea tipului de republică: Prezidențială? Parlamentară? Semi..
IV. 2. democrație semidirectă: rezultatul referendumului obligatoriu și mai presus de CCR
IV.3 simplificarea procedurii de dizolvare a Parlamentului
IV. 4. Regionalizarea
Și o măsură generală: realizarea a măcar 50% din promisiunile electorale.
Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane și proprietarul grupului Eurolines
Așteptări de la politicieni/ guvernanți/ Parlament începând din 2021 :
Să iasă URGENT din modusul de gândire electoral ( populist ) și să intre în modusul economic – rațional
Să schimbe modul în care dialoghează, atât între ei, cât și între ei și mediul de afaceri. Nu suntem găști și adversari, suntem toți în aceeași barcă și trebuie să facem echipă.
Să pună RESURSA UMANĂ și calitatea acesteia pe primul loc al preocupărilor lor politice și economice. Fără resursă umană mai de calitate și cu mindset schimbat, nu vom putea face proiecte și absorbi banii europeni gârlă care “ riscă “ să ne inunde în următorii 5-7 ani.
Să se preocupe cu maximă prioritate de reformarea “ statului român “. Mă refer aici la reforma administrativă și teritorială, dar și la profesionalizarea și eficientizarea aparatului bugetar după modelul Bolojan la Bihor.
Voicu Oprean, Director general si Fondator Arobs Transilvania Software
De la noul Guvern ne dorim predictibilitate și să ne solicite de câte ori au nevoie, putem ajuta, doar să fim consultați.
Suntem deschiși ca mediu de business, industrie IT să ajutăm – am făcut-o și o facem deja la nivel local în Cluj, cu primăria și autoritățile locale, și vrem să fim un partener în procesul de digitalizare (nu un adversar) să îi ajutăm să înțeleagă pros-cons la diverse măsuri ce urmează să fie luate. Că vin creșteri de taxe sau relaxare fiscală, le putem duce toate, doar să avem predictibilitate.
Alex Milcev, Lider Asistență Fiscală și Juridică, EY România
Cinci sunt, din punctul meu de vedere, prioritățile fiscale pe care orice guvern ar trebui să le aibă în vedere. Prima și cea mai importantă este, mai ales în contextul economic actual, păstrarea sistemului actual de impozitare și mă refer aici în special la păstrarea cotei unice pentru impozitul pe venit și impozitul pe profit.
Suntem cu toții conștienți de mărimea deficitului bugetar, dar am recomanda ca statul să își acopere acest deficit fără să apeleze la majorarea impozitelor, ci prin întărirea disciplinei de colectare – doar din recuperarea deficitului de încasare a TVA, unde an de an suntem pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al colectării, și am putea acoperi o parte bună din deficit – vorbim de 32 de miliarde de euro gap.
Digitalizarea Fiscului și automatizarea proceselor, inclusiv prin introducerea SAF-T ar ajuta la realizarea acestui deziderat. Salutăm progresele făcute de Ministerul de Finanțe și ANAF în zona digitalizării, și, bazându-ne pe ele, îndrăznim să credem că este posibil să întărim colectarea.
O a treia prioritate ar decurge, oarecum, din ceea ce am spus mai devreme – combaterea evaziunii fiscale și aducerea la lumină a economiei gri. Asta nu poate însemna decât mai multe venituri fiscalizate, implicit mai mulți bani la buget, dar și un mediu de afaceri mai curat, prin eliminarea concurenței incorecte pe seama diferenței de taxe și impozite.
Clarificarea legislației cu privire la activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, în așa fel încât facilitățile fiscale acordate acestui sector să poată fi aplicate cu adevărat. Aceasta ar fi o altă prioritate fiscală pe care viitorul guvern ar trebui să o aibă în vedere. Pentru că, așa cum v-ați dat seama, vorbim de sectoare cu un foarte mare potențial de a aduce valoare adăugată țării și contribuții semnificative la buget. În plus, dacă privim către statele cu o mai mare experiență din acest punct de vedere, poate nu ar fi rău nici dacă am introduce un nou tip de facilități fiscale, care ar securiza scurgerea drepturilor de proprietate sau a specialiștilor în alte regimuri fiscale – și acum mă refer la Patent Box. Sunt acele scutiri acordate în anii de investiții, în faza de cercetare-dezvoltare sau în anii de exploatare a drepturilor de proprietate intelectuală care ar putea atrage investitorii către țara noastră.
Cea de-a cincea prioritate ar veni din zona relației contribuabilului cu Fiscul, care ar trebui echilibrată, iar ANAF ar fi de dorit să își asume mai bine rolul său de îndrumător. Până la urmă, așa cum o spune și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare, ”coloana vertebrală a eforturilor administrațiilor fiscale ar trebui să fie reprezentată de stimularea și gestionarea conformării voluntare a contribuabililor în raportarea veniturilor impozabile și în plata impozitelor”. Atunci când autoritățile fiscale vor trata cu adevărat contribuabilii ca și clienți, și nu ca sursă de evaziune și alte probleme fiscale, atunci și conformarea voluntară va spori, crescând mult gradul de colectare și reducând mult costul ei.
Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România
Mediul de afaceri se așteaptă ca noul guvern să mențină un climat stabil și predictibil. Sunt cerințele minimale pe care le are orice investitor care vrea să-și securizeze și să-și dezvolte afacerea. Pare simplu dar, în fapt, pentru a ajunge la un cadru stabil și predictibil, așa cum există în statele dezvoltate, este nevoie de un plan de dezvoltare pe termen mediu si lung, de claritate și transparență legislativă, de finanțe publice solide si de instituții eficiente în administrarea proiectelor și banilor publici.
Pentru a atinge acest deziderat, cel puțin pe termen scurt, ne așteptăm ca procesele de adoptare a legislației în diferite domenii să aibă o consultare publică reală, nu doar formală. Cu toții ne dorim ca bugetele viitoare să fie cât mai realiste și să includă măsuri care să conducă la o reducere treptată a deficitului bugetar, astfel încât să menținem încrederea investitorilor internaționali și, implicit, ratingul de țară. Am vrea să vedem că procesul de digitalizare a administrației fiscale va accelera pentru a avea o colectare mai bună a taxelor existente care să permită menținerea unui sistem fiscal cât mai competitiv într-o perioadă extrem de dificilă pentru toate companiile, cu un accent specific pe cele care se străduiesc din răsputeri să supraviețuiască crizei generate de COVID.
Nu în ultimul rând, ar fi extrem de necesare investiții publice în proiecte de anvergură, în special în infrastructură. Pe termen mediu si lung, guvernul ar trebui să gândească repoziționarea României ca economie relevantă și să pună accentul pe investiții în transformarea digitală, educație, infrastructură fizică și stimularea antreprenoriatului.
