Statul încearcă maximizarea gradului de recuperare de la firmele în insolvență a creanțelor bugetare indiferent de modalitatea de stingere a acestora, fiind acordată prevalență procedurii falimentului față de cea a reorganizării judiciare, și se va promova ca acționar inclusiv în societăți unde nu are astăzi această calitate, semnalează firmelor experții juridici, după ce Profit.ro a obținut și prezentat ieri noile reguli pregătite pentru insolvență. Schimbările vor avea un impact major asupra firmelor care și-au declarat intenția de reorganizare, permițând, și chiar impunând în unele cazuri, deschiderea falimentului cu mai multă ușurință. Informațiile prezentate de Profit.ro au fost confirmate ieri seara de ministrul Finanțelor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, planul de reorganizare a activității debitorului va putea prevedea, în condițiile expres și limitativ impuse, conversia creanțelor bugetare în acțiuni și/sau reducerea creanțelor bugetare negarantate până la 50% din valoarea acestora. Totodată, în cazul în care, în perioada procedurii de reorganizare judiciară, debitorul nu se conformează planului de reorganizare, aduce pierderi sau acumulează noi datorii față de creditori ori înregistrează creanțe mai vechi de 60 zile și peste valoarea prag, iar creditorul bugetar ce deține cel puțin două treimi din masa credală formulează o cerere de trecere la procedura falimentului, noile modificări prevăd obligația judecătorului-sindic de a constata falimentul debitorului în termen de maximum 10 zile de la depunerea cererii, cu excepția situației în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.
"S-a acordat o mai mare importanță creanțelor bugetare și în ceea ce privește cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor, acesta putând formula cererea de deschidere a procedurii insolvenței doar în cazul în care cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului. Modificările aduse în vederea maximizării gradului de recuperare a creanțelor bugetare nu sunt neapărat de bun augur și pentru debitorii insolvenți, deoarece se acordă prevalență procedurii falimentului față de procedura reorganizării judiciare, fiind impuse obligații noi chiar și în sarcina administratorilor judiciar/lichidatorilor judiciari, care, prin rapoartele de activitate, vor fi nevoiți să menționeze conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din respectarea obligațiilor fiscale, inclusiv cele referitoare la autorizări sau autorizații necesare desfășurării activității, a eventualelor acte de control încheiate de organe de control", spun pentru Profit.ro reprezentanții Aktiv-Lex Insolvența SPRL.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Totodată, în cazul în care este formulată cerere de plată, iar administratorul judiciar omite să se pronunțe asupra acesteia în termen de 10 zile de la data depunerii, creditorul curent poate cere deschiderea procedurii falimentului.
"Dacă actuala lege prevede faptul că cererea privind deschiderea procedurii falimentului se judecă de urgență și cu precădere, modificările propuse impun judecarea acesteia în termen de maximum 30 de zile de la dată depunerii acesteia, fiind limitată astfel posibilitatea administrării unor probe a căror administrare ar presupune o perioadă mai îndelungată de timp. O altă modificare privește dreptul debitorului de a solicita desemnarea unui practician în insolvență odată cu formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, acesta nemaiavând acest drept conform modificărilor propuse. Astfel, practicienii în insolvență vor fi desemnați doar la cererea creditorilor ori aleatoriu în cazul în care creditorul care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței nu a solicitat numirea unui practician în insolvență.
Conchizând, modificările propuse la Legea insolvenței vor avea un impact major asupra debitorilor care și-au declarat intenția de reorganizare conform art. 67, alin. (1) lit. g) din lege, noile modificări permițând, și totodată impunând în unele cazuri, deschiderea procedurii falimentului cu mai multă ușurință față de actuală reglementare", atenționează aceștia.
La rândul său, Dana Volosevici, Managing Partner al casei de avocatură VP&Partners, semnalează pentru Profit.ro că modificările propuse de Guvern în materia insolvenței sunt motivate de către Executiv prin necesitatea de a eficientiza recuperarea creanțelor bugetare în cadrul procedurilor de insolvență și de a restrânge folosirea abuzivă a procedurilor legale, în special de către debitorii cu datorii către bugetul de stat.
În acest sens, deși cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență a rămas neschimbat, respectiv 40.000 de lei, a fost introdusă o condiție cumulativă suplimentară pentru cazurile în care cererea este introdusă de debitor. Astfel, în aceste cazuri, trebuie îndeplinite două condiții, respectiv valoarea prag de 40.000 de lei, precum și un cuantum al creanțelor bugetare mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului. Rezultă deci că un debitor care are un procent superior de datorii bugetare este în imposibilitate de a cere intrarea în insolvență.
Articolul trebuie însă corelat cu prevederile art. 66 alin. a din Legea 85/2014, conform căruia debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor legii, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. În reglementarea propusă de Guvern, debitorul aflat în stare de insolvență, dar care are datorii bugetare semnificative, nu mai are această obligație, însă pierde și dreptul de a cere deschiderea procedurii.
Un alt aspect introdus de modificările propuse se referă la regimul juridic al creanțelor bugetare. În primul rând, pentru a se asigura protecția acestor creanțe, lipsa dovezii notificării organului fiscal atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii. După deschiderea procedurii însă, organele de inspecție fiscală nu vor mai fi obligate să efectueze inspecții fiscale în toate cazurile, ci doar pe baza analizei de risc.
"O prevedere legală care prezintă risc juridic este aceea referitoare la dreptul creditorilor bugetari de a înregistra cererea de admitere a creanței conform evidențelor proprii, fără a fi deci necesară emiterea unei decizii de impunere, ceea ce îl privează pe debitor de calea de atac specifică actelor fiscale. În plus, în cazul creanțelor fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat, acestea vor fi admise la masa credală și înscrise sub condiție rezolutorie până la finalizarea procedurii. Înscrierea sub condiție rezolutorie dă dreptul statului să acționeze ca un creditor, beneficiind de toate drepturile legale conferite acestuia, în ciuda faptului că actul care stă la baza creanței este contestat", arată avocatul.
În cazul debitorilor organizați sub forma societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, este posibilă conversia creanțelor bugetare în acțiuni, cu consimțământul creditorului bugetar, dacă societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura conversiei fiind una viabilă pentru societate și dacă rezultă din conținutul planului de reorganizare faptul că această modalitate de stingere a creanței bugetare duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment. Această ultimă condiție va fi cu atât mai mult îndeplinită cu cât conversia trebuie să fie integrală și efectuată la valoarea creanței bugetare deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței bugetare.
"Prin modificările legislative propuse, statul se promovează, deci, ca acționar. Conversia acțiunilor este posibilă atât în cazul societăților în care statul deținea deja acțiuni, cât și în cazul în care statul nu avea, anterior conversiei, calitatea de acționar, în această din urmă ipoteză drepturile și obligațiile statului urmând a se exercita de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.
Din contră, pentru debitorii care desfășoară o activitate de interes public sau o activitate strategică într-o anumită ramură economică, administratorul judiciar poate prevedea în cuprinsul planului de reorganizare posibilitatea reducerii creanțelor bugetare negarantate până la maxim 50% din valoare, dacă măsura reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment și dacă debitoarea deține un fond de comerț care să îi permită continuarea activității. Alte criterii care ar putea fi luate în calcul, dar care nu sunt obligatorii, vizează faptul că măsura reducerii creanțelor este singura care poate conduce la viabilizarea societății debitoare și că prin aceasta rezultă un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare, față de nivelul mediu anual al acestora înainte de intrarea în insolvență", semnalează avocatul.
