Ministrul Justiției se grăbește să păstreze terenul din centrul Capitalei pe care este pregătit din 2014 să fie construit un "Cartier al Justiției", cu sediile mai multor instanțe, dar vânat din vară și de primarul general al Capitalei ca amplasament pe care să dezvolte o sală de concerte și o pinacotecă. Ministerul a obținut acum acceptul Guvernului pentru a prelua terenul în portofoliul propriu și a începe proiectul.
Terenul viran, de peste 10 hectare, este amplasat vis-a-vis de Tribunalul București, lângă Biblioteca Națională, fiind de mult timp în atenția investitorilor imobiliari.
Viitorul Cartier al Justiției face parte, pe hârtie, dintr-un ansamblu imobiliar denumit "Esplanada". Potrivit datelor anunțate la începutul anului 2015, bugetul alocat proiectului se ridica la 575 milioane de euro, o parte din bani urmând să fie obținuți de la Banca Mondială.
Acum, Ministerul Justiției va prelua atât terenul aflat astăzi la Ministerul Dezvoltării, cât și partea de teren din proprietatea Municipiului București, va încerca să rezolve situația juridică a suprafețelor revendicate și va schimba denumirea amplasamentului din "Esplanada" în "Cartierul Justiției".
În luna iulie, Primăria Capitalei anunțase însă că vrea să refacă Esplanada și să realizeze o sală de concerte, o pinacotecă, o secțiune pentru Muzeul Literaturii, urmând să solicite în acest sens Guvernului transmiterea în subordinea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) a spațiului delimitat de bulevardul Unirii, strada Nerva Traian, bulevardul Octavian Goga și bulevardul Mircea Vodă din administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
Consilierii generali și-au dat atunci acordul în unanimitate pentru trimiterea solicitării către Guvern.
În luna decembrie a anului 2014, Guvernul a aprobat prin memorandum începerea acțiunilor de amenajare, pe bulevardul Unirii din București, a unui Cartier al Justiției, sub forma unui complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar, care să aibă ca scop concentrarea într-o singură zonă a unui număr mare de instituții din componența infrastructurii sistemului judiciar.
Ulterior a fost propusă schimbarea denumirii proiectului din „Esplanada" în ”Cartierul Justiției".
Cartierul Justiției ar trebui să găzduiască, potrivit raportului, sediile a 14 instituții beneficiare: Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Institutul Național al Magistraturii, Judecătoriile sectoarelor 2, 3 și 5, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetele de pe lângă judecătoriile sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 și 6.
Guvernul a calculat însă că în zona respectivă poate fi dezvoltat și ”un cartier dedicat proiectelor administrației publice care să cuprindă clădiri publice construite la standarde înalte atât în privința calității arhitecturale cât și cele mai noi standarde de mediu, să cuprindă instituții publice și culturale care să găzduiască evenimente internaționale de marcă, generând astfel atractivitate economică și turistică”.
Astfel, în urmă cu 2 ani, Guvernul a adoptat un document care prevede că respectivul Cartier al Justiției va cuprinde aproape 150.000 de metri pătrați de clădiri de birouri pentru instanțe de judecată, instituții de învățământ superior, precum și pentru un centru cultural multifuncțional.
Astfel, Cartierul Justiției prevede gruparea unor instituții din domeniile Justiției și Culturii și ca cuprinde clădiri destinatedesfășurării activităților instanțelor de judecată cu o suprafață de aproximativ 80.750 mp, clădiri cu funcție principală de birouri pentru instituții reprezentative și de control în cadrul Justiției cu o suprafață de aproximativ 14.250 mp, clădiri cu destinația de instituții de învățământ superior cu o suprafață de aproximativ 7.190 metri pătrați.
De asemenea, se are în vedere construcția de clădiri sau spații având destinația de birouri pentru activități specifice Ministerului Public cu o suprafață de aproximativ 9.560 mp și o clădire și spații având funcțiunea de Centru Cultural Multifuncțional cu o suprafață a terenului aferent de 12.000 mp, aflat în proximitatea Bibliotecii Naționale a României, cu acces auto și pietonal din Bdul. Mircea Vodă și o suprafață construită desfășurată a viitoarei clădiri de aproximativ 30.000 mp (subteran și suprateran). Prin proiect, se urmărește regruparea spațiilor destinate instanțelor de judecată cu sediul în București - săli de judecată, arhive, birourile aferente pentru judecători, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc.
Astfel, Noul Palat de Justiție, regrupând toate aceste funcțiuni, va ocupa poziția frontală în cadrul ansamblului. În planul doi sau în prelungire se vor realiza celelalte clădiri, fie independente, fie unite printr-un acoperiș comun, care vor permite accesul liber spre curțile de lumină sau spre curțile din incintă. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară grupate într-o singură clădire, instituțiile de învățământ superior (Școala Națională de Grefieri și Institutul Național al Magistraturii) regrupate fie în clădiri independente, fie în aceeași clădire pentru eficientizare, precum și Parchetele de pe lângă Tribunalul București se vor regăsi într-o clădire independentă, însă relaționată cu Palatul de Justiție printr-un acces subteran sau suprateran.
Între clădirile viitorului Cartier, se propune realizarea unui spațiu public deschis pe minim două laturi, coerent la nivelul tratării și concepției și raportat la celelalte spații publice, propuse în continuarea proiectului, permițând astfel dezvoltarea viitoare a cartierului spre funcțiunile culturale prin intermediul unui amplu spațiu verde. Centru Cultural Multifuncțional va fi o clădire unică, independentă, care să permită adaptarea spațiilor interioare și exterioare la o multitudine de manifestări culturale. Se va construi ca un spațiu pe mai multe niveluri (supraterane și subterane), cu diferite dotări tehnice moderne, cu scopul de a oferi spațiul pentru organizarea de spectacole, expoziții, lansări de carte, vernisaje, reuniuni ale specialiștilor din diverse domenii aparținând Culturii, centre de formare și informare.
Totodată, clădirea va găzdui inclusiv săli, galerii, curți interioare sau un atrium, zone cu funcțiuni conexe de tipul librăriilor, galeriilor, cafenelelor, magazinelor de profil și zonelor de relaxare. Centrul Cultural va putea fi interconectat cu spațiul public deschis, prevăzut odată cu configurarea viitoarelor clădiri pentru Cartierul Justiției.
Înainte de Revoluție, în anii ’80, Nicolae Ceaușescu voia să folosească terenul pentru un amenajarea unui Centru Național de Creație și Cultură Cântarea României. După 1990, însă, lucrările au fost abandonate, iar 10 ani mai târziu, la începutul anilor 2000, Ministerul Transporturilor a decis folosirea terenului pentru proiectul imobiliar Esplanada, realizat în parteneriat public-privat de grupul ungar TriGranit, controlat de miliardarul Sandor Demjan.
Proiectul prevedea construcția mai multor clădiri de birouri în jurul unui centru comercial, cu o investiție de aproximativ 1 miliard de euro, însă a fost blocat pe termen nedeterminat din cauza unor probleme apărute în procesul de retrocedare a unor loturi din teren.
