Certificatele de urbanism și autorizațiile de construire vor fi emise de primarul general al Capitalei doar pentru investiții pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector și/sau care sunt realizate în extravilan, clădiri clasate individual ca monument sau situate în zone protejate și lucrări de modernizare, reabilitare, extindere de rețele edilitare, de transport urban subteran sau de suprafață, de transport și distribuție pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicații-inclusiv fibră optică, de modernizare și/sau reabilitare de străzi care sunt în administrarea CGMB.
Pe cale de consecință, toate investițiile care nu sunt incluse în aceste categorii, deci inclusiv cele aflate în situri arheologice și în zonele de protecție a monumentelor istorice, pentru care nu există o delimitare oficială, vor fi autorizate la nivelul primăriilor de sector.
Guvernul se pregătește astfel, prin modificarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, să schimbe competența de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire la nivelul autorităților locale ale municipiului București.
Argumentul este că, în prezent, se manifestă un blocaj funcțional la nivelul autorităților locale în privința emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire pentru imobilele situate în zonele de protecție a monumentelor istorice, situație cauzată, pe de-o parte, de modificările legislative și, pe de altă parte, "de imprecizia" pe care prevederile specifice delimitării zonelor de protecție a monumentelor (delimitarea realizată prin considerarea unei raze de 100 metri de jur-împrejurul monumentului istoric, fără o delimitare topografică clară) din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice o induc.
Este astfel argumentat că au existat situații în care autorizații de construire pentru imobile considerate ca poziționate în suprafața de protecție generată de „raza de 100 metri de jur-împrejurul monumentului istoric” au fost contestate în instanță și, în baza unor expertize topografice care au determinat situarea imobilelor la o distanță diferită față de monumentul istoric decât cea apreciată de autoritățile locale la momentul emiterii, instanța a considerat că autorizația a fost emisă fără competență.
"Așadar, blocajul funcțional la nivelul sectoarelor municipiului București și a Primăriei Generale a Capitalei se manifestă în cazul imobilelor situate în zonele de protecție a monumentelor istorice, atunci când situarea acestora – în parte sau în totalitate – în interiorul unei suprafețe generate de o «rază» în jurul unui monument este contestabilă. În acest context, lipsa unei hărți oficiale care să conțină, pe de o parte, limitele determinate ale zonelor de protecție ale monumentelor istorice, iar, pe de altă parte, limitele clare ale siturilor arheologice, al căror amplasament este doar estimat, se relevă drept cauze principale ale blocajului. Ca urmare, în special în cazul sectoarelor 1, 2 și 3 ale municipiului București, prin faptul că pentru o serie de lucrări pentru care au fost emise certificate de urbanism de către primăriile de sector au fost reluate procedurile de autorizare la nivelul Primăriei Municipiului București, a fost determinat un blocaj al procedurii de autorizare și o depășire a termenului de 30 de zile în care certificatele de urbanism și autorizațiile de construire trebuiau/trebuie emise potrivit legii. Această situație a generat o serie de procese, amenzi contravenționale din partea organelor de control și cheltuieli bugetare suplimentare pentru unele dintre autoritățile administrațiilor publice locale ale municipiului București", invocă guvernanții într-un document pregătit să fie înaintat Executivului.
Este arătat în continuare că, prin obligația emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire de către Primăria Municipiului București pentru imobilele situate în zonele de protecție a monumentelor, acesteia îi revine sarcina să emită certificate de urbanism și autorizații de construire pentru aproximativ 85% din suprafața municipiului București cu un suport uman și logistic insuficient pentru soluționarea în termen legal a solicitărilor. În cazul unora dintre sectoarele municipiului București, situația a generat o blocare a investițiilor, având ca efect, pe de o parte, scăderea numărului actelor de autoritate (autorizații de construire) emise și, pe de altă parte, decizia unui număr semnificativ de beneficiari ai acestor acte de a se adresa instanțelor judecătorești solicitând despăgubiri substanțiale, fiind generate scăderi și, respectiv, cheltuieli suplimentare ale bugetelor locale.
Numai la nivelul Primăriei sectorului 6 există circa 100 de lucrări respinse deoarece se află în zona de protecție – raza de 100 de metri – a unui monument, arată oficialii, concluzia fiind că, pentru deblocarea situației, până la realizarea hărții/planului necesar delimitării cu precizie a zonelor de protecție a monumentelor, se impune modificarea de urgență a Legii 50/1991, prin reconfigurarea competențelor de emitere a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire la nivelul municipiului București.
