FOTO Apare cel mai mare loc de joacă din Cluj-Napoca. O investiție de peste 3 milioane euro

Proiectul, denumit „Copilarium”, va avea peste 3.000 de metri pătrați și va include loc de joacă, spații pentru sport și petrecerea timpului liber, bowling, biliard, darts, zonă de alimentație publică și spațiu pentru evenimente.

CITEȘTE ȘI FOTO Gigi Nețoiu, amendat pentru ferma de vite Black Angus

Investitorul este compania românească Drisco SRL, condusă de Iancu Șerbănescu, care devine nou rezident al Tetarom I. Potrivit Consiliului Județean Cluj, investiția ar urma să creeze între 25 și 30 de locuri de muncă.

Centrul este gândit în principal pentru copiii cu vârste între 2 și 14 ani, dar va include activități și pentru adolescenți și adulți.

Compania spune că a căutat aproape doi ani o amplasare potrivită în Cluj și a ales Tetarom I inclusiv pentru accesibilitatea față de diferitele zone ale orașului.

„Pentru noi, este locul potrivit pentru a transforma în realitate un proiect la care lucrăm și visăm de ceva timp”, a declarat Iancu Șerbănescu, directorul general al Drisco.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Producția redusă la Dacia afectează Horse România. Au fost deja 3 zile de oprire a activității

Investitorul susține că proiectul va include și ceea ce ar urma să fie cel mai mare loc de joacă din Cluj-Napoca. Dimensiunea și comparația nu sunt însă însoțite, în anunțul făcut marți, de detalii tehnice care să permită verificarea acestei poziționări.

Concept inspirat de „Muntele Basmelor” de la Buscat

Drisco dezvoltă proiectul după experiența parcului „Muntele Basmelor” din stațiunea Muntele Băișorii.

Parcul de la Buscat funcționează în aer liber și are un traseu de aproximativ doi kilometri, cu căsuțe în copaci, tiroliene, tobogane, instalații de cățărare și personaje tematice. Este deschis sezonier, în timp ce noul proiect din Cluj este conceput pentru a putea fi folosit pe tot parcursul anului.

Cluj-Oradea se desprinde de restul țării. Nord-Vestul este a doua regiune a României după veniturile gospodăriilor

Regiunea Nord-Vest este a doua cea mai prosperă zonă a României după București-Ilfov, fiind singura care depășește clar media națională a veniturilor gospodăriilor.

Datele analizate de Profit.ro arată că o gospodărie din Nord-Vest avea la 1 anuarie 2026 venituri medii de 9.994 de lei pe lună, peste media națională de 9.525 de lei.

Principalul motor al acestor venituri îl reprezintă salariile. Gospodăriile din Nord-Vest au încasat în medie 7.072 de lei din salarii și alte drepturi salariale, echivalentul a 70,8% din veniturile totale. Pensiile au adus 1.522 de lei, reprezentând 15,2% din total.

Datele confirmă consolidarea polului economic format în jurul axei Cluj-Oradea, unde piața muncii generează venituri mai ridicate decât în majoritatea regiunilor țării. Tot aici apar și cele mai mari venituri din proprietate din statisticile INS, de 62 de lei pe gospodărie. Chiar și așa, ele reprezintă doar 0,6% din veniturile totale.

CITEȘTE ȘI România turistică scade după recordul ultimelor trei decenii

București-Ilfov rămâne însă într-o categorie aparte. O gospodărie din regiune a avut venituri medii de 13.034 de lei pe lună, cu 37% peste media națională. Salariile au adus 10.227 de lei, reprezentând 78,5% din veniturile totale, cea mai mare pondere din țară.

În schimb, pensiile au avut cea mai redusă greutate în bugetul gospodăriilor, de numai 12,2%, semn că veniturile regiunii sunt susținute în principal de piața muncii.

Regiunea Centru rămâne la media țării, dar conduce la activități independente

Cu venituri totale de 9.505 lei pe gospodărie, regiunea Centru se situează aproape exact la media națională. Salariile reprezintă 65,4% din venituri, iar pensiile 18,4%.

În schimb, regiunea se diferențiază prin cea mai mare valoare a veniturilor provenite din activități independente neagricole: 498 de lei pe gospodărie, mai mult decât dublul mediei naționale.

CITEȘTE ȘI Efectele Dunării scăzute: Un nou șoc stagflaționist pentru economia României, după investiții amânate în energie. În Germania, cel mai mare partener al industriei românești, Rinul scăzut poate tăia peste o treime din creșterea PIB

Agricultura a contribuit cu 137 de lei, iar veniturile în natură cu 550 de lei pe lună.

Vestul are pondere mare a salariilor, dar suma totală e mai mică

Deși salariile au o pondere ridicată și în regiunea Vest, veniturile totale ale gospodăriilor au fost de 9.094 de lei pe lună, sub nivelul regiunilor Nord-Vest și Centru.

Salariile au adus 6.397 de lei și au reprezentat 70,4% din venituri, a treia cea mai mare pondere din România, după București-Ilfov și Nord-Vest. Pensiile au însemnat 18,5% din venituri.

Regiunea se remarcă însă prin cele mai mici venituri din agricultură, de numai 14 lei pe gospodărie, și prin venituri aproape inexistente din proprietate: doar 32 de bani pe lună.

Sudul țării depinde mai mult de pensii și prestații sociale

În Sud-Muntenia, veniturile totale au fost de 9.113 lei pe gospodărie, iar salariile au reprezentat aproape 69% din total. Prestațiile sociale au ajuns la 1.960 de lei, iar veniturile în natură au depășit media națională

. În Sud-Vest Oltenia, veniturile gospodăriilor au fost de 9.017 lei, însă pensiile au avut una dintre cele mai mari ponderi din țară, de 19,2% din total. Salariile au reprezentat 67,7% din venituri.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Bolojan ia măsuri de urgență pentru a evita închiderea centralei de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării

Cea mai dependentă regiune de pensii este însă Sud-Estul. Aici, o gospodărie a avut venituri totale de numai 8.271 de lei pe lună, cel mai redus nivel din România.

Salariile au reprezentat doar 64,6% din venituri, iar pensiile exact 20%, cea mai ridicată pondere dintre toate regiunile. Împreună cu celelalte prestații sociale, transferurile sociale au ajuns să reprezinte aproape un sfert din veniturile gospodăriilor.

Nord-Estul compensează prin agricultură și autoconsum

Nord-Estul a avut al doilea cel mai redus nivel al veniturilor, de 8.318 lei pe gospodărie, dar și cea mai mică dependență de salarii dintre toate regiunile.

Salariile au reprezentat doar 56,1% din veniturile gospodăriilor, în timp ce agricultura a adus 181 de lei pe lună, cea mai mare valoare regională.

Tot aici se înregistrează și cele mai mari venituri în natură, de 1.039 de lei pe gospodărie, echivalentul a 12,5% din venituri, de peste două ori media națională.

CITEȘTE ȘI Date în premieră: Amploarea Airbnb și Booking în România. Aproximativ 74.000 de locuințe sunt oferite spre închiriere pe termen scurt GRAFIC

Datele provin din Ancheta bugetelor de familie, o cercetare selectivă realizată de INS. Valorile sunt medii estimate pentru gospodării și pot exista mici diferențe între totaluri și componente din cauza rotunjirilor.