România are de două ori mai puțini ghizi decât este nevoie, deși agențiile de turism îi plătesc cu 70 de euro pe zi. Pentru a face această meserie, trebuie să ai vârsta de peste 18 ani, să știi bine o limbă străină și să ai cultură generală bună, potrivit Karpaten Turism, turoperatorul autohton care aduce cei mai mulți turiști străini în România. Cei mai căutați ghizi sunt cei care vorbesc germana, franceza și olandeza.
Pe piața ghizilor sunt mari probleme de personal, care se adâncesc de la un an la altul, deoarece turismul de incoming se dezvoltă exploziv, spune pentru Profit.ro Alexandra Nedelcu, incoming manager la Karpaten Turism, firmă care are creșteri ale volumului de turiști de 18% pe an, motiv pentru care se confruntă, ca întreaga piață, cu un deficit de ghizi.
Ea afirmă că, deși la Ministerul Turismului sunt atestați în jur de 2.800 de ghizi, dintre ei nu sunt activi și nu lucrează mai mult de 1.200, iar ceilalți fie au îmbătrânit și s-au retras, fie s-au apucat de alte meserii. "Ar fi nevoie în România de cel puțin 2.500 de ghizi. Noi am adus anul trecut 157.000 de turiști străini cu Karpaten și, la acest volum, am mai avea nevoie de încă 100-150 de ghizi pe sezon", spune Nedelcu.
Turiștii agenției sunt germani, austrieci, olandezi, francezi, americani, italieni și polonezi, care merg pe circuite în Deltă, în Maramureș, la mănăstirile din Bucovina, ca și în Transilvania. O parte dintre turiști vin și pe croaziere pe Dunăre, cu excursii de o zi în porturi.
În lipsa ghizilor, agențiile apelează la soluții extreme. Karpaten, de exemplu, în ultimii șase ani, preia toate costurile de școlarizare a ghizilor, cu condiția ca aceștia să semneze un contract pe doi ani cu firma. Un ghid poate fi orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, dar trebuie să cunoască foarte bine o limbă străină - cei mai căutați sunt cei de germană, franceză și olandeză.
Din păcate, spune oficialul Karpaten, ghizii vorbitori de franceză sunt foarte bătrâni.
Mergând pe circuite culturale, trebuie să aibă cultură generală bună și nu să știe doar limba.
Școlarizarea unui ghid durează șase luni, cu parte teoretică de șase săptămâni, iar restul este o perioadă de practică, după care urmează examenul la Ministerul Turismului.
"Din păcate, din comoditate, nu se găsesc suficienți oameni care să vină și să facă aceste școli. Un ghid câștigă până la 2.000 de euro pe lună net, în funcție de cât lucrează, plus cazare și masă. E plătit cu 60-70 de euro net în mână pe zi. Avem ghizi care vor să lucreze 30 de zile pe lună", a mai spus reprezentanta Karpaten.
Ea arată însă că ghizii vechi au devenit foarte pretențioși și nu vor să se mai dea jos din pat fără 100 de euro pe zi.
Ghizii lucreză în sezon, între lunile martie și noiembrie, atunci când vin cele mai multe grupuri în România. Ca să îi poată ține, Karpaten le mai plătește și un spor de fidelitate de 30% la sfârșit de sezon în fiecare an. "Pentru noi este important să avem ghizi constanți, nu să spună că fac un grup pe an de la noi și gata."
Tot mai mulți turiști ajung în România prin asociațiile de ruși din Germania și, deși vin prin firme germane și sunt cetățeni germani, vor ghid în limba rusă.
