După falimentele din vară ale Mareea și Genius Travel, care au redeschis problema asigurării banilor turiștilor, ANAT a scris un proiect de act normativ și l-a înaintat autorităților din turism, prin care propune înființarea unui Fond de garantare la care să participe toate agențiile și din care să fie despăgubiți turiștii, în cazul unor insolvențe. Cele mai mari trei grupuri de turoperatori au contestat acest proiect într-o scrisoare trimisă către Ministerul Economiei și Autoritatea Națională pentru Turism (ANT).
După ce Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a trimis către Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) un proiect de lege prin care propune înființarea unui Oficiu de Garantare în Turism, care să gestioneze problema asigurărilor, și care prevede că firmele din turism fie vor contribui la fondul de garantare, în funcție de volumul de vânzări de pachete turistice, fie au dreptul să își facă asigurări distincte la asiguratori sau să aducă scrisori de garanție bancară, cele mai mari grupuri de agenții de turism din România s-au opus acestui demers.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Economiei, Costin Borc, și președintelui ANT, Anca Nedea, mai multe companii din turism, printre care grupurile Eurolines, Christian Tour și Happy Tour, adică cele mai mari, după cifra de afaceri, admit că este nevoie de o soluție corectă care să protejeze atât banii plătiți în avans de clienți, cât și imaginea agențiilor de turism. Din păcate, spun semnatarii scrisorii, draftul de proiect propus de către ANAT nu rezolvă niciuna din problemele fundamentale ale industriei, printre care cea a responsabilității, și nu clarifică o serie de aspecte.
Redăm mai jos, integral, scrisoarea transmisă de către turoperatori. Înainte de a fi publicată aici, știrea a fost prezentată cu mult înainte pe Profit Insider.
"Draftul de act normativ pregătit de ANAT pleacă de la anumite idei corecte și anume:
· Este imperios necesar să se găsească o soluție corectă care să pretejeze atât banii plătiți în avans de clienți cât și imaginea agențiilor de turism prin găsirea soluției corecte că atunci când un caz de insolvență sau incapacitate de plata se întâmplă, impactul mediatic să fie redus având în vedere faptul că turiștii sunt protejați
· Sunt necesare probabil mai multe mecanisme de garantare (asigurări, fond de garantare, scrisoare de garanție bancară etc.)
· În tot acest proces trebuie ținut cont de bonitatea fiecărei agenții de turism în parte
· Nu mai există agenții touroperatoare sau detailiste ci există un singur tip de agenție cu mai multe tipuri de activități (organizatoare, revanzatoare, business-travel, incoming etc.)
· Suma garantată trebuie să fie proporțională cu cifra de vânzări asigurabila a fiecărei agenții în parte
· Cel puțin în prima faza și până se adună experianta din piață este necesară limitarea sumei maxime de despăgubire (fie pe touroperator, fie pe turist fie chiar și pe asigurător)
· Introducerea noțiunii de volum de vânzări asigurabil în conformitate cu directiva europeană (cea veche)
· Introducerea noțiunii de servicii de călătorie asociate în conformitate cu nouă Directiva care intră în vigoara în 2018
· Varianta propusă la un moment dat și anume "contul fiduciar" fiind o soluție neimplementabila și neacceptabilă - și neutilizată în Comunitatea Europeană
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fondul de investiții Mid Europa, proprietar al Regina Maria, cumpără rețeaua de magazine Profi. Cea mai mare tranzacție din istoria retailului românesc Din păcate, draftul propus de ANAT nu rezolvă niciuna dintre problemele FUNDAMENTALE ale industriei în care activăm și care au făcut că după mulți ani de eforturi să nu putem să avem mecanisme de garantare corecte. Astfel :
· Nu este rezolvată problema RESPONSABILITĂȚII (inclusiv prin definirea tipurilor de contracte posibile între agențiile de turism cu activitate de organizare și revânzare )
· Nu este rezolvată problema accesului la activitatea care presupune încasarea banilor în avans și lăsând astfel larg deschisă poartă pentru fraude (în multe țări din UE există garanții financiare obligatorii pentru cei care desfășoară astfel de activități )
· Nu clarifica modul în care se stabilește valoarea vânzărilor asigurabile (de exemplu cazarea pe Litoralul romnanesc cu mic dejun sau demipensiune face sau nu parte din vânzările asigurabile?)
· Nu clarifica modul în care se derulează partea cea mai sensibilă atunci când apare un caz de incapacitate de plata și anume repatrierea ( acesta este momentul în care prin mediatizare intensivă are de suferit imaginea agențiilor de turism dacă mecanismul de garantare nu asigura în mod adecvat turiștii )
· Nu se referă la posibilitatea mecanismelor de garantare (asigurări de exemplu) să accepte garanții colaterale la acest tip de asigurare (de insolvență)
· Propunerea ANAT nu se bazează pe date certe din piață pe care nu a avut cum să le obțină, exercițiul voluntar de punere la dispoziție a datelor eșuând. De asemenea, nu are în spate un studiu de fundamentare și nici măcar câteva exerciții de simulare la nivelul unora dintre jucătorii (mai mari sau mai mici) din piață.
Din acest motiv orice propunere de mecanism de garantare (fond sau asigurări) nu va putea avea sustenabilitate. Cu atât mai puțin cu cât propunerea este o combinație OPȚIONALĂ între cele două variante (fond și asigurări), care face imposibilă realizarea unui plan finanaciar pentru fondul de garantare.
Fără rezolvarea fundamentului mai sus menționat și care reprezintă o reforma a industriei, nici un fel de pas ulterior nu va putea asigura faptul că partea sănătoasă a industriei își va putea desfășura activitatea în continuare. Cu atât mai puțin în cazul unei soluții de tip "cont fiduciar ".
Dorim să ne expunem clar opinia că dacă pe modul actual de lucru în industrie (în mare parte contracte de distribuție între agențiile cu activități de organizare și cele cu activitate de revânzare) s-ar adopta și aplică un act normativ că cel propus de ANAT, responsabilitatea ar reveni celor care fac revânzare (dar prin contractele actuale sunt de fapt organizatori). Lucru care este nelegitim, în sensul în care responsabilitatea (dovedită prin emiterea unui document intitulat "certificat de garantare") ar trebuie să fie la agenția care organizează (actualmente intitulat touroperator).
CITEȘTE ȘI Ministerele au scos din buget peste 18 milioane lei pentru studii de fezabilitate nefolosite. Top-ul ministerelor cu nereguli Mai mult, draftul înaintat de ANAT cuprinde și anumite propuneri neimplementatabile precum :
· Bariere la accesul noilor veniți în industrie ( Art. 12 )
· Obligativitatea a milioane de site-uri sau portaluri străine de a se înregistra la un Oficiu din România ( art 16 )
· Punerea în aplicare a unei noi instituții în 60 de zile de la publicarea actului normativ
· Înființarea unei instituții care gestionează riscul de piață că și una de drept exclusiv privat ( Art.4 )
· Precum și alte diverse puncte asupra cărora nu mai insistăm
În plus menționăm că sunt puse pe masă niște cifre fără nici un fel de baza reală, fără nici un fel de studiu de impact și care pot fi profund deaunatoare industriei și anume:
· Se vorbește despre asigurarea unui volum în valoare de 15% din cifra de afaceri (atâta timp cât în alte țări procentul este și de 7%). Ne referim la Art 13
· Suma maximă asigurată de 2,5 mil ron atâta timp cât în prezent suma maximă este de circa 200 000 ron (adică o creștere peste noapte de 10 ori). Ne referim la același Art 13
· Obligativitea asigurării unor volume de vânzări care mai sunt asigurate în țări din UE în măsură în care acesta activitate nu este exclusivă, ceea ce nu are nici o legătură cu sensul Directivei Eurpene.
Prin urmare în accepțiunea noastră actul propus nu numai că nu rezolva problema, dar poate fi periculos pentru industrie pentru că propune niște cifre fără nici un fel de baza reală și studiu de impact. Noi credem că, dincolo de grabă obligatorie și pericolul că în fiecare zi mai pot apărea cazuri care să ducă la pagube pentru clienți și stricare de imagine pentru agențiile care rămân în piață, după mulți ani de inactivitate atât din partea mediului de afaceri cât și a autorităților, se impune un plan de acțiune sustenabil după cum urmează :
1. Modificarea prevederilor actuale prin adaptarea definiției agenției de turism (nu mai există agenție detalista și touroperatoare ci un singur tip de agenție cu mai multe activități )
2. Modificarea prevederilor legale (dacă există) care împiedică asigurătorii să solicite și primească garanții colaterale pentru acest tip de asigurare de insolvență a agențiilor de turism
3. Adaptarea sumei maxime actuale (50 000 USD) după mulți ani măcar la nivel inflației pentru acesta perioada
4. Cele de mai sus nu reprezintă soluția optimă pentru că, de exemplu, nu se va ține cont de cifra de afaceri și volumul asigurabil. Dar reprezintă o adaptare temporară a unii sistem greșit care este implementat în piață de ani de zile.
5. Pregătirea transpunerii noii directive eurpene cu valabilitate iulie 2018
6. În legătură cu cele expuse la punctul 5 stabilirea unui nou fundament al industriei care să conțină și reglementări cu privire la condițiile financiare minim obligatorii pentru a avea acces la încasarea banilor în avans de la clienți ( de exemplu scrisoare de garanție bancară ) așa cum este cazul în alte țări europene ( vezi Spania )
7. Asigurarea unei perioade suficient de lungi comunicării acestei reforme a industriei pentru că toți jucătorii să înțeleagă după 20 de ani noile reguli
8. Negocierea cu asigurătorii și experți în fonduri de garantare a modului în care (în noile condiții) se pot implementa mecanismele de garantare (noi ne imaginăm o combinație OBLIGATORIE între Fond și Asigurare, lăsând la Fond partea de repatriere și la Asigurare diferența)
9. Implementarea odată cu transpunerea noii directive (iulie 2018 de exemplu) sau mai devreme dacă se poate unor mecanisme de garanare discutate, înțelese și agreate cu mediul de afaceri, în așa fel încât să fim siguri că nici o agenție cu stabilitate și sănătate financiară nu este afectată nici pe termen scurt dar nici lung de noi reglementări.
Un astfel de proces durează cel puțin un an dacă este făcut în repect pentru mediul de afaceri, se face în baza unor date certe din piață și a unui studiu de impact și în urmă mai multor simulări. În același timp și fiind vorba despre o reforma a industriei este necesar că întreg procesul să fie înțeles de jucătorii din industrie.
În consecință recomandarea și sugestia noastră este ca, în pofida documentului primit de la ANAT și pe care nu îl considerăm suficient de fundamentat, să urmați drumul descris mai sus, singurul, în accepțiunea noastră, care poate asigura o dezvoltare sănătoasă a acestei industrii puternic afectată în ultimul timp.
