Birourile externe de turism ale României, singurele entități care promovează turismul românesc în străinătate, vor fi închise, operațiune prin care ministrul de resort, Mircea Dobre, reușește în doar câteva luni de mandat, ca niciun alt predecesor, să culeagă criticile și dezaprobarea multor turoperatori importanți. Cele mai importante patronate din domeniu - FPTR, FIHR și ANAT - spun, la unison, că decizia este una proastă și că ministrul ar fi trebuit să se consulte cu industria înainte să ia o hotărâre crucială pentru promovarea turismului.
Ministrul admite pentru Profit.ro că, atunci când a decis închiderea tututor cele 11 birouri de turism ale României din străinătate, decapitând, astfel, promovarea țării, nu s-a sfătuit cu oamenii din industrie. El lasă să se înțeleagă că s-a consultat cu consilerii săi și cu secretarii de stat, aceasta în condițiile în care șeful său de cabinet, de exemplu, Florentin Cotorobai, a fost șeful unui bistro în Piața Ovidiu din Constanța, după ce, anterior, s-a ocupat mulți ani cu vânzarea de vinuri.
Cert este că vineri, pe când mai tot românul pleca în vacanță pe un litoral în care mormanele de gunoaie se odihnesc pe plajă precum pescărușii, dar parcă superioare numeric acestora, pe site-ul Ministerului Turismului a apărut un proiect de reorganizare a instituției, iar unul dintre puncte prevede "desființarea reprezentanțelor de promovare turistică cu sediul în strainatate, incluzând și rechemarea în țară a personalului, precum și încetarea tuturor relațiilor contractuale aferente funcționării acestor reprezentanțe".
Deși unii turoperatori cred că promovarea externă ar avea nevoie de o reorganizare, dar în niciun caz în sensul desființării birourilor, cât mai degrabă în direcția suplimentării acestora și a fondurilor care să li se pună la dispoziție, toate marile patronate din turism dezaprobă modul în care conducerea ministerului a luat o hotărâre crucială pentru promovarea turismului românesc, fără să le consulte.
Mohammad Murad, cel mai mare investitor în turismul românesc, arată pentru Profit.ro că i-a propus ministrului, la începutul mandatului, să se întâlnească cu reprezentanții industriei și să stabilească împreună o strategie pe care să o respecte atât ministerul, cât și patronatele, dar acesta i-a răspuns că nu prea are timp. Turoperatorii cred că miniștrii au nevoie să se consulte cu ei pentru că nu au experiență în turism și, sfătuiți de consilieri care nici ei nu se pricep, riscă să ia decizii greșite, așa cum s-a întâmplat și în cazul reprezentanțelor de promovare externă.
Problema turismului românesc, crede Murad, este că fiecare ministru nu vine cu o școală turistică bine făcută. "Niciunul, în viața lui privată, nu a realizat și nu a dat dovadă că e în stare să facă... La o întâlnire cu domnul Mircea Dobre, la minister, mi-a spus că s-a născut într-o casă care se ocupă de turism și servicii, iar eu l-am întrebat care a fost contribuția sa la acest lucru și mi-a răspuns că nu s-a băgat. <<Dacă nu v-ați băgat în familie, vă băgați la țară?>>, l-am întrebat", susține Murad, care conduce Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Murad crede că ministerul nu are o strategie clară privind turismul, iar, în acest caz, nu poți avea pretenții. Dacă birourile din străinătate nu sunt eficiente, aceasta nu este din cauza lor, ci a ministerului, mai crede hotelierul, care afirmă că în acest caz ar fi trebuit organizată o dezbatere cu industria, cu ministerul și cu reprezentanții birourilor externe și abia apoi să fie luată o decizie în cunoștință de cauză.
Birourile externe de turism funcționează de mai mult de 50 de ani și, potrivit unora dintre turoperatorii care aduc străini în România, sunt singurele entități care au promovat și promovează turismul în străinătate, în condițiile în care mandatul unui șef al turismului autohton a durat, în medie, în ultimii ani, în jur de un an și două luni.
"Cea mai proastă idee posibilă este să închizi aceste birouri. Văd că ministrul ăsta are idei proaste. El nu are în cap nimic coerent, nu are o viziune coerentă", spune Gheorghe Fodoreanu, unul dintre cei mai vechi turoperatori specializați în incoming. El afirmă că, până acum, promovarea României, bună sau proastă, a fost doar cu birourile de turism și cu târgurile externe organizate de ele, iar, dacă aceste lucruri dispar, România va dispărea "cu totul și cu totul" de pe harta turismului. "Dintotdeauna, nimic altceva în afară de birouri și târguri nu a funcționat pentru promovarea României. Birourile organizau infotripurile de presă, infotripurile de turoperatori... Nu poți, acum, să distrugi totul", mai spune Fodoreanu.
De partea cealaltă, ministrul Turismului, Mircea Dobre, vorbește pentru Profit.ro despre modul defectuos de funcționare a reprezentanțelor externe și despre discrepanțele uriașe în raportul cost-beneficiu sesizate de Curtea de Conturi în raportul referitor la activitatea fostului ANT în anul 2015.
"E vorba și de sume cheltuite fără nici un document justificativ în spate. Și nu sunt bani puțini!", afirmă acesta.
Concluziile Curții de Conturi, mai spune Dobre, au venit doar să confirme propriile concluzii ale conducerii ministerului privind eficiența reprezentanțelor externe.
Fostul șef al Autorității Naționale pentru Turism (ANT), Anca Nedea, îl contrazice, spunând că, în loc să se continue și să se înțeleagă "necesitatea fantastică" a unor astfel de birouri de turism, care oricum sunt prea puține, și să se vorbească de eficientizarea lor, sunt luate decizii - din motive pe care nu le poate înțelege ca fiind obiective - pe niște considerente care nu pot fi argumentate. "Curtea de Conturi nu a spus niciodată ca aceste birouri să fie desființate, ci vorbește și analizează procedurile, respectarea legii și nu are nicio legătură cu managementul performanței. Nu cred că e normal ca pentru acest demers să fie folosită ca scuză Curtea de Conturi, iar eu, în locul lor, al celor de la Curte, aș reacționa", mai spune Nedea.
Fosta șefă a turismului crede că reprezentanțele externe sunt absolut necesare și reprezintă "singurul picioruș" pe care România îl are în industria turismului în țara respectivă.
"Numai cineva care nu lucrează și n-a lucrat în turism nu înțelege câtă nevoie ai, când participi la un târg, când te duci să te întâlnești cu un partener extern, când targetezi o anumită piață ca să produci incoming și când ai o delegație străină etc., să ai acolo un partener care îți reprezintă țara", mai spune aceasta.
Ministrul Dobre afirmă însă că reprezentanțele externe au funcționat după reguli care nu se mai întâlnesc în nicio instituție publică din România cu misiuni externe. De asemenea, ministerul nu a avut un control real asupra activității angajaților de la birourile externe, în condițiile în care unii dintre ei sunt de peste 20 de ani la post. "La New York, angajatul nostru e de 23 de ani. La Viena, de 17 ani. Cel de la Varșovia e la fel, cu o vechime notabilă la post. Cel mai <<tânăr>> este reprezentantul nostru de la Londra, cu doar 5 ani vechime. Nu e normal să ieși la pensie de pe un post de reprezentant extern, în condițiile în care niciun ambasador al României nu are un mandat mai mare de 4 ani într-o țară", crede ministrul, adăugând că își dorește ca promovarea României pe piețele externe să fie făcută corect, coerent și eficient.
Drept urmare, reprezentanțele externe, așa cum sunt cunoscute acum, vor fi desființate, iar Ministerul Turismului, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, va crea un corp diplomatic cu atribuții în domeniul promovării turistice a României în străinătate.
Contactat de Profit.ro, Simion Alb, directorul biroului de promovare de la New York, la care se referă Dobre, spune că, deși nu dorește și nici nu este potrivit, din poziția în care se află, să susțină declarații în legătură cu intențiile sau inițiativele ministrului Turismului, crede că acesta este greșit informat.
"Mă tem că domnului ministru i se ascunde faptul că, până în prezent, am participat la șapte concursuri și selecții pentru ocuparea acestui post. Și sunt și alte aspecte în legătură cu activitatea birourilor naționale de turism ale României care nu sunt cunoscute sau sunt greșit înțelese. Funcția pe care o ocup este tehnică, nu diplomatică sau politică. Eu nu am refuzat niciodată să comunic cu conducerea sau cu colegii de la minister și cred că este nefiresc să schimbăm informații și opinii prin intermediul presei sau prin facebook. Doresc de ceva vreme să revin acasă, iar acest fapt este cunoscut și poate fi confirmat de mai mulți reprezentanți ai industriei", spune Simion Alb, unul dintre cei mai respectați și apreciați oameni din turismul românesc ai ultimelor decenii.
Anca Nedea, fostă șefă a turismului înaintea lui Dobre, spune că atât Simion Alb, șeful biroului de la New York, cât și Simion Giurcă, omologul său de la Viena, sunt profesioniști pe care și i-ar dori orice angajator din turism. "Când vorbim de niște birouri externe, cu resursele alocate extraordinar de mici... După ce acei oameni au reușit cu greu să-și facă un sistem relațional prin forțe proprii și crescut cu mari eforturi în timp, e foarte greu ca altul să vină de la zero și să facă ceva fără resurse financiare...", crede Anca Nedea.
Aceasta mai spune că e greu să se facă performanță cu un buget auster pentru aceste birouri, din care cea mai mare pondere o ocupă chiriile.
Unii dintre cei care contestă decizia ministrului îl acuză că se ascunde în spatele unor recomandări ale Curții de Conturi, pe care le interpretează greșit, și că nu a făcut o analiză proprie a situației. Ministrul, continuă contestatarii, nu înțelege, poate, că doar valoarea editorială și vizibilitatea adusă de către un astfel de birou doar printr-o singură emisiune pe care o provoacă în presa străină sau printr-un singur articol într-un cotidian important "acoperă", practic, cheltuielile cu chiria pentru un an întreg. Aceste birouri sunt, deocamdată, singurele entități care comunică direct cu publicul din străinătate și cu potențialii turiști.
Cinci zile de deplasare în străinătate a secretarului de stat Cristina Târteață, care nu are încă experiență în turism, costă ministerul și, implicit, statul român, mai spun surse din instituție, mai mult decât chiria pentru o lună a unei reprezentanțe externe. În doar trei luni de mandat, Cristina Târteață a călătorit deja în șase destinații (Tel Aviv, Berlin, Madrid, Paris, Chișinău și Singapore), unde a stat, cumulat, 17 zile. Sursele din minister au mai spus pentru Profit.ro că apetitul secretarului de stat Târteață pentru călătorii în afară ar fi ieșit din comun și că pentru următoarea perioadă pregătește multe alte deplasări pe banii statului, fiecare dintre ele costând, cu transport, cazare și diurnă, de la 400-500 de euro în sus pe zi.
Cum cuantifică ministerul eficiența deplasării unui secretar de stat în străinătate? Este firesc ca România să fie reprezentată la întâlniri internaționale sau la evenimente majore de o persoană fără experiență în turism și care, spun unii turoperatori, nu cunoaște terminologia de specialitate? Întrebat care au fost rezultatele deplasărilor externe ale secretarului de stat și de ce a fost atât de important pentru turismul românesc ca ea să plece în atât de multe deplasări, ministrul Dobre a răspuns, într-un limbaj "de lemn", că "demnitarii au rolul de a stabili și coordona direcțiile de acțiune la nivelul instituției publice pe care o reprezintă, drept urmare relațiile externe stabilite și informațiile dobândite pot contribui major la deschiderea unor noi perspective în abordarea strategiilor unui minister".
În același timp, Mircea Dobre a explicat pentru Profit.ro că Ministerul Turismului va schimba în profunzime modul în care România a fost reprezentată în domeniul turismului. Va fi creat, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, un corp al atașaților pentru promovarea turistică, care își vor desfășura activitatea în directa coordonare a șefului misiunii diplomatice a României în țara respectivă. Reprezentanții noștri actuali vor avea 3 luni la dispoziție, după adoptarea hotărârii de guvern, să se întoarcă în țară, ca angajați ai Ministerului turismului. "Nu-i dă nimeni afară, ei sunt angajați ai instituției."
În această perioadă, împreună cu Ministerul de Externe și Ministerul Muncii, Ministerul Turismului va lucra la un statut al angajaților din reprezentanțele externe și la un regulament de organizare a concursului pentru ocuparea acestor posturi. Vor fi angajați cu mandat pe termen limitat, de 4 ani, și se vor subordona ambasadorului sau consulului din țara respectivă. "Rămân 14 posturi pentru reprezentanțele noastre externe, doar că unele nu vor mai fi în țările în care funcționează acum", a explicat ministrul.
Cei care fac incoming spun însă că Italia, Franta, Grecia, Germania, Marea Britanie sau SUA, țări cu tradiție și rezultate spectaculoase în turism, nu apelează la ambasade pentru a-și promova destinațiile de vacanță.
Surse din ministerul Turismului au declarat pentru Profit.ro că, prin acest demers, ministrul nu vrea decât să scape de șefii acelor birouri externe și să înființeze, peste o vreme, acele posturi în care să trimtă apropiați de-ai săi, inclusiv actuali consilieri. Ministrul neagă vehement aceste acuzații. "Ministerul Turismului nu pregătește nici un post pentru nicio persoană. Niciunul dintre consilierii mei, pe perioada mandatului meu, nu va participa la niciun concurs organizat pentru reprezentanțele noastre externe", spune el.
Nici Federația Hotelierilor (FIHR) nu privește cu ochi buni decizia ministrului de a închide birourile externe. "FIHR nu este de acord cu această firmă de reorganizare, fără să fie niște criterii de eficiență. Înainte de a ne gândi la orice formă de organizare ar trebui să ne gândim la cât de eficiente sunt aceste reprezentanțe, într-o consultare între industrie și public", afirmă Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România. Abia după o astfel de consultare, crede el, se poate lua orice decizie de reorganizare, dar cu condiția ca birourile să aparțină turismului și nu altor instituții, "gen MAE sau servicii", ci să rămână la ministerul Turismului. "Altfel, ne trezim acolo cu tot felul de persoane care n-au nicio legătură cu turismul și nu vor fi eficiente", mai spune șeful FIHR.
A analizat ministrul resursele care au fost puse la dispoziția birourilor din străinătate în ultimii ani? A comparat ministrul cheltuielile unui birou cu cele ale unei reprezentanțe diplomatice sau cu cele ale unui atașat comercial? Vor fi salariile viitorilor reprezentanți mai mari sau egale cu cele de care beneficiază astăzi șefii de birouri de promovare? "Salariile vor fi conforme legislației în vigoare", răspunde sec ministrul, dar surse din minister susțin că noile salarii vor fi mai mari, pentru că atașații de pe lângă ambasade vor avea statut de diplomați. În acest caz, de unde vor veni economiile și eficientizarea pe care și le dorește șeful turismului?
Dobre crede că birourile de promovare externă au funcționat pe bugete create artificial, la bunul plac al angajaților de pe posturile din străinătate. Nu a existat un plafon maxim al cheltuielilor pentru chirie, ci a fost o condiție să aibă "nu știu câți metri pătrați". Nici o instituție din țara asta, care are misiuni externe, nu plătește chirii cât cer angajații, afirmă ministrul. "Curtea de Conturi a sesizat discrepanțe majore la chiriile pentru birouri și locuințele angajaților între reprezentanțe din țări comparabile ca și cost de trai", a mai spus acesta.
Dacă, așa cum spune Curtea de Conturi, chiriile au reprezentat mare parte din cheltuielile acestor birouri de promovare externă, asta nu înseamnă decât că aceste birouri au funcționat sub limita subzistenței, crede Ciprian Popescu, unul dintre cei mai vechi turoperatori de incoming din România, cel care a adus, pe vremuri, în țară concernul TUI și actualul președinte al comisiei de incoming al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). "Mi s-a întâmplat de-a lungul vremii să contactez un birou sau altul. Aveau telefoanele tăiate pentru neplată... Și atunci, dacă ei nu aveau bani de telefoane, la ce tip de promovare mă pot aștepta din partea unei reprezentanțe care are doar bani de chirie", se întreabă retoric Ciprian Popescu.
Desființându-se aceste birouri, ministerul închide definitiv un potențial canal a cărui menire ar fi trebuit să fie aceea de avanpost pentru o pună promovare a României, mai spune turoperatorul. Șefii acestor birouri, explică el, sunt cei care au percepția reală și pulsul pieții pe care o vizează România pentru a aduce turiști. "Nu mă pot baza pe o strategie făcută într-un cabinet, oricât ar fi el de specialist, fără a avea pulsul luat de acolo", mai spune reprezentantul ANAT.
Faptul că Dobre îi acuză pe unii că stau de foarte multă vreme la birourile externe, reprezentantul ANAT crede că exact asta trebuie să facă - să aibă o legătură foarte strânsă cu mediul de afaceri de acolo. "Din punctul meu de vedere, între reprezentantul unui birou extern și un director din minister nu e nicio diferență. Și atunci, ce faci? Îți schimbi tot personalul ministerului din patru în patru ani?", se întreabă el.
Întrebat dacă, atunci când a luat decizia de a închide birourile, a apelat și la sfaturile și "experiența" unor consilieri precum domnul Cotorobai, finul său, ministru a răspuns că "consilierii unui ministru au rolul de a oferi sfaturi, pe diferite zone de competență și de a asigura suport derulării activității demnitarului în cele mai bune condiții. Deciziile aparțin întotdeauna și exclusiv demnitarului".
Privitor la ceea ce au declarat pentru Profit.ro mai mulți turoperatori de pe Litoral, cum că șeful său de cabinet, Florentin Cotorobai, a fost, înainte a a ajunge la minister, barman în Piața Ovidiu din Constanța și este finul său, Dobre a răspuns doar că, potrivit legislației în vigoare și cutumelor internaționale, selecția consilierilor unui ministru este o problemă personală a demnitarului în cauză. "După cum se știe, consilierii sunt asistenți ai miniștrilor, care furnizează sfaturi și sprijin. Funcția acestora este în primul rând una <<de încredere>>, referitoare numai la ministrul respectiv și durează atât timp cât acesta ocupă respectivul portofoliu. Angajarea consilierilor s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare", a mai spus el.
Contactat de Profit.ro, Florentin Cotorobai a declarat că nu este finul ministrului și că a fost manager al unui bistro în Piața Ovidiu din Constanța.
La întrebarea cum și pe ce criterii de competență și-a ales consilierii, plătiți din bani publicii, ministrul afirmă că selecția acestora ține strict de voința respectivului demnitar. Consilierii, mai spune el, nu sunt funcționari publici și, prin urmare, nu sunt supuși regulilor de angajare valabile în cazul funcționarilor publici. Ministrul își alege oameni de încredere, pe care se poate baza în exercitarea funcției sale publice.
În industria turismului se spune că, atunci când ai o firmă de familie și vrei să-ți angajezi acolo un fiu sau soția, dar nu ai de gând să-i dai mare lucru de făcut și nici să-ți încurce activitatea, îl numești într-un post inofensiv, precum cel de director de marketing. Unii turoperatori cred că fostul director de marketing de la Dobre&Fiii, firma familiei ministrului, specializată în panificație, nu poate fi capabil, ajuns acum ministru al Turismului, să dispună decizii corecte la acest nivel fără să se consulte cu turoperatorii, având în vedere că cei cu care se sfătuiește nu au nici ei experiență în domeniu. Nici Cristina Târteață și nici celălalt secretar de stat, Gheorghe Bogdan Tomoiagă, nu au lucrat în turism. Prima a fost consilier la cabinetul unui parlamentar, iar celălalt este absolvent de matematică și proprietar al unei firme care se ocupă cu comerțul de haine și materiale de construcții.
În plin sezon turistic, când România ar trebui să-și intensifice promovarea pe piețele externe, în contextul în care multe destinații din jur au devenit nesigure, ministrul Mircea Dobre decapitează promovarea României, închizând birourile externe de turism și blochează, astfel, activitatea pentru un an întreg. Este greu de crezut că cei de la birourile externe vor mai face mare lucru acum, știind că peste trei luni vor fi dați afară și că cei care vor veni vor intra "în pâine" instantaneu, fără să cunoască pe nimeni în orașele în care vor merge.
Cu alte cuvinte, un fost director de marketing de la o firmă de panificație, împreună cu o fostă consilieră din Parlament și cu un proprietar al unei firme care se ocupă de comerțul cu haine și materiale de construcții, au luat, într-un cabinet condus de un șef de bistro care pe vremuri a vândut vinuri, o decizie care schimbă radical soarta turismului.
